Charlie Ashby, un fermier britanic stabilit în sud-vestul României, se confruntă cu o atmosferă tot mai ostilă, după aproape două decenii de investiții și muncă.
Venit în 2007 atras de solul fertil și terenurile ieftine, a ajuns să exploateze peste 10.000 de hectare și să fie un exemplu de agricultură modernă.
Astăzi, însă, devine ținta naționalismului românesc și a unei lupte agresive pentru resurse.
Confruntat cu amenințări, procese și chiar violență fizică, Ashby simte că terenul îi fuge de sub picioare. Partide extremiste alimentează resentimente împotriva străinilor, iar marile corporații internaționale vor să profite de instabilitatea creată.
Succesul unui fermier britanic pe malul Dunării
În 2007, răsfoind The Sunday Times, Charlie Ashby a dat peste un anunț pentru terenuri în România.
Supărat de certurile familiale și inspirat de bunicul său, care fusese cercetător de aur în Canada, și-a luat bilet de avion chiar în acea săptămână, scrie The Times.
În România, a găsit un sol cu potențial imens și o piață aproape virgină pentru agricultură modernă.
În doar câteva luni, cumpărase 650 de hectare pe malul Dunării.
Aproape două decenii mai târziu, terenul său depășește 10.000 de hectare, de peste 100 de ori mai mult decât o fermă medie britanică.
În prezent, are 80 de angajați și primește 1,8 milioane de euro anual subvenții de la Uniunea Europeană.
Dar, după ani de muncă, Ashby descoperă că succesul vine cu un preț ridicat în România.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Naționalism, resentimente și amenințări
Schimbările din climatul politic românesc au declanșat un val de ostilitate față de investitorii străini și tot ce a realizat acum este în pericol, din cauza valului de naționalism românesc.
Un studiu al Băncii Mondiale estimează că România are cel mai mare potențial de irigații din Europa. În perioada comunistă, o rețea uriașă de canale ducea apă din Dunăre pe câmpiile țării, făcând din România un mare producător de fructe și legume.
Acest sistem s-a degradat în timp, dar cu investiții, mulți cred că țara ar putea deveni ceea ce era Ucraina înainte de invazia rusă: grânarul Europei, notează sursa citată.
Când populistul de dreapta Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale în decembrie, a făcut-o pe o agendă naționalistă, promițând inclusiv confiscarea companiilor străine.
„Este un naționalist care spune că străinii ne-au furat bogățiile”, explică Ana Otilia Nuțu, analist la Expert Forum, citată de The Times.
Georgescu a știut să speculeze acest resentiment pentru câștig politic: „Iei o frustrare care deja există și torni benzină peste ea”, a mai spus Nuțu.
Deși victoria lui Georgescu a fost anulată, ideile sale continuă să alimenteze tensiuni locale.
Ashby însuși a fost victima unui atac violent din partea unui vecin, viceprimar, în contextul unei dispute pentru hotar. A fost bătut, relatează publicația britanică, și salvat de un angajat de-al lui care a reușit să îl urce în mașină și să fugă.
Marile corporații pândesc în umbră
Pe lângă presiunile naționaliste, fermierii străini din România sunt amenințați și de interesul tot mai mare al unor giganți agricoli din Germania, India, Danemarca sau Emiratele Arabe.
Lipsa unui registru funciar clar face ca datele exacte despre proprietățile deținute de străini să fie incerte, dar estimările variază între 7,5% și 40% din terenurile arabile.
Pe fondul instabilității politice, aceste corporații pot cumpăra ieftin terenurile celor care pleacă speriați.
Ashby se teme că exact această combinație de naționalism și capital corporatist va duce la pierderea celor mai bune terenuri în favoarea unor jucători lipsiți de scrupule.
„Cele mai bune terenuri vor ajunge la corporații”, spune Ashby.