Impozitul minim pe profit la nivel global – ce poate aduce nou pentru România?

Directiva europeană care are ca scop protejarea drepturilor de impozitare ale fiecărui stat membru al Uniunii Europene (UE) asupra societăților multinaționale este programată să intre în vigoare începând cu anul 2024. Aceasta prevede un impozit pe profit minim la nivel global, de 15%, care să se aplice societăților multinaționale astfel încât să nu existe situații în care, prin aplicarea unor practici fiscale agresive, acestea să își reducă nota totală de plată cu impozitul sub acest nivel considerat rezonabil. Inițial, regulile se vor aplica grupurilor de societăți cu cifra de afaceri mai mare de 750 de milioane de euro.

Aplicarea unui impozit minim pe profit la nivel global, de 15%, reprezintă, practic, pilonul II din reforma fiscală internațională coordonată de Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), organizație la care și România a început procesul de aderare. Normele de implementare (GloBe rules) au fost emise de organizație spre finalul anului trecut, după semnarea acordului de către cele 136 de state participante la negocieri, iar, în decembrie 2021, Comisia Europeană a publicat un proiect de directivă pentru implementarea ratei minime de impozitare. Pentru a fi aprobată și ulterior implementată efectiv, directiva trebuie să obțină votul tuturor celor 27 de state membre UE. Ungaria s-a opus implementării în luna iunie a acestui an, dar un alt vot este planificat pentru octombrie 2022.

Pe de altă parte, anumite state și-au anunțat deja suportul pentru această inițiativă. Este vorba de Franța, Germania, Italia, Spania și Olanda, care au semnat o declarație comună în acest sens în data de 9 septembrie 2022. În România, însă, subiectul nu pare a se afla în atenția factorilor de decizie. Cu toate acestea, societățile din Romania care fac parte din grupuri multinaționale trebuie să se pregătească pentru schimbări în privința taxării profiturilor, dat fiind că țara noastră va fi obligată să aplice impozitul minim după ce va fi luată o decizie în acest sens la nivel european.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Cum va funcționa impozitul minim?

Companiile multinaționale vor fi obligate să aplice o cotă minimă de impozitare de 15% în fiecare țară în care desfășoară activitate. Diferența dintre impozitul minim și cel efectiv plătit în jurisdicțiile filialelor urmează să fie colectată de către compania mamă a grupului și plătită în statul său de rezidență.

Astfel, pentru a se evita o astfel de situație, ar trebui ca filiala din România să aibă o cotă efectivă de impozitare de cel puțin 15%. Chiar dacă în România cota de impozitare este de 16%, datorită unor deduceri suplimentare (precum deducerea pentru activitățile de cercetare-dezvoltare, scutirea de impozit pe profitul reinvestit, creditul fiscal din sponsorizare sau creditul fiscal pentru achiziționarea caselor de marcat), cota efectivă poate coborî chiar sub acest nivel minim de 15%.

Totuși, atât raportul OCDE privind pilonul II, cât și proiectul de directivă europeană prevăd o serie de excepții de la aplicare, în funcție de veniturile obținute de companii (așa-numita excludere „de minimis”). Astfel, companiile cu venituri mai mici de 10 milioane de euro și profit mai mic de un milion de euro, obținute în țara în care activează, nu vor intra sub incidența noilor reguli.

Drept urmare, microîntreprinderile nu vor fi afectate de noul impozit minim pe profit la nivel global, întrucât companiile care pot aplica acest regim de impozitare au cifra de afaceri mai mică de un milion de euro, în prezent, iar de la 1 ianuarie 2023 plafonul scade la 500.000 de euro.

Statele gazdă pot lua măsuri pentru a menține impozitele în țară

Țările pot implementa reguli naționale similare celor prevăzute de OCDE, aplicabile subsidiarelor de pe teritoriul lor,  pentru a colecta, la nivel local, diferența de impozit datorat. Prin implementarea acestor reguli la nivel național, impozitul suplimentar (diferența dintre cota efectivă de impozitare și pragul minim de 15%) s-ar plăti chiar în România, și nu în statul companiei mamă a grupului respectiv.

Numărul jurisdicțiilor care au emis deja legislație preliminară pentru implementarea unor astfel de reguli naționale de stabilire a impozitului minim pe profit global este în creștere. Printre acestea, se numără Elveția, Singapore, Marea Britanie sau Emiratele Arabe Unite.

În concluzie, pentru a aplica acest impozit minim, România ar trebui să propună cât mai curând reglementări locale de aplicare a impozitului minim pe profit la nivel global (qualified domestic top-up tax), astfel încât companiile să aibă suficient timp la dispoziție să analizeze aplicabilitatea acestora. Între timp, contribuabilii ar trebui să analizeze cu atenție regulile prevăzute de proiectul de directivă europeană și recomandările emise de OCDE pe această temă, pentru a estima cât mai corect impactul lor asupra poziției fiscale din România.

Material de opinie de Andreea Geacu, Senior Manager, Taxe Directe, Deloitte România