În ce domenii lucrează româncele: Un sfert muncesc în Servicii, un sfert activează ca specialiști (date INS)

Aproape o treime dintre femei (30,2%) erau absolvente ale învăţământului superior în anul 2021, 6,5% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 43,4% au absolvit liceul, iar 10% şcoli profesionale şi de ucenici, potrivit unui raport publicat marţi de Institutul Naţional de Statistică, citat de Agerpres.

Puţin peste un sfert dintre femeile din România (26,9%) lucrau în domeniul serviciilor, în timp ce 25% dintre acestea activau ca specialişti în diverse domenii de activitate, potrivit unui raport publicat marţi de Institutul Naţional de Statistică.

În acelaşi timp, 9,1% dintre femei erau tehnicieni sau specialişti în domeniul tehnic, 8,2% au lucrat în grupa muncitorilor calificaţi şi asimilaţi, 7,2% au avut statutul de funcţionari administrativi, 6,3% şi-au desfăşurat activitatea ca lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit iar 2,2% au fost cuprinse în grupa membrilor corpului legislativ al Executivului, înalţilor conducători ai administraţiei publice, conducătorilor şi funcţionarilor superiori.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

De altfel, cele mai recente date, respectiv cele aferente trimestrului III 2022, relevă faptul că populaţia ocupată era de 7,816 milioane persoane iar dintre acestea femeile reprezentau 42,7%.

Potrivit datelor statistice, în ultimele trei luni ale anului 2022, 84,8% dintre femeile de 16-74 ani au folosit internetul. Navigarea pe Internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare (81,4%), fiind urmată de efectuarea apelurilor video sau vocale pe Internet (74,2%), utilizarea mesageriei instant (66,4%), găsirea de informaţii despre bunuri sau servicii (56,3%), trimiterea de e-mailuri (49,7%) şi citirea online a site-urilor de ştiri (48,3%).

La 1 ianuarie 2022, femeile reprezentau 51,5% din totalul populaţiei rezidente în condiţiile în care, din cele aproximativ 19,043 milioane persoane care aveau reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9,8 milioane erau femei.

Potenţialele mame reprezentau 41,5% din totalul populaţiei feminine rezidente în România.

Cu o rată a natalităţii de 10,1 născuţi-vii la 1000 de locuitori în 2021, România se situează printre ţările cu o rată mai ridicată decât media europeană, în UE-27 aceasta fiind de 9,1 născuţi-vii la 1000 de locuitori, potrivit datelor INS.

Tendinţa din anii anteriori s-a păstrat şi în 2021, născându-se mai mulţi băieţi decât fete, cu un raport de masculinitate de 106 băieţi la 100 fete.

Pe de altă parte, faţă de anul 2020, în anul 2021, rata natalităţii a înregistrat o scădere, atât în mediul urban de la 10,4 (în anul 2020) la 10,2, cât şi în mediul rural de la 10,2 (în anul 2020) la 10 (în anul 2021). Rata de natalitate din mediul rural în anul 2021 a fost inferioară celei din mediul urban continuând tendinţa înregistrată în ultimii ani, subliniază sursa citată.

În anul 2021 cele mai mari rate de fertilitate (născuţi-vii la 1000 femei de vârstă fertilă, 15-49 ani, din populaţia rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (67,8), Suceava (63,2) şi Iaşi (57,9), iar cele mai scăzute în judeţele Gorj (34,6) şi Mehedinţi (33,4).

În anul 2021 vârsta medie a mamei la naştere (28,8 ani) şi la prima naştere (27,7 ani) a fost în uşoară scădere faţă de anul precedent (28,9 ani şi respectiv 27,8 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii.

Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,4 ani) comparativ cu cele din urban (30,1 ani). Decalajul între urban şi rural se menţine şi în cazul vârstei mamelor care sunt la prima naştere (29,3 ani în urban şi 25,4 ani în rural). Valorile extreme pentru vârsta medie la prima naştere se situează între 24,4 ani în judeţul Călăraşi şi 30,8 ani în Municipiul Bucureşti. Cea mai ridicată vârstă medie la toate naşterile s-a înregistrat în Municipiul Bucureşti (31,5 ani), iar cea mai scăzută în judeţul Călăraşi (26,5 ani).

“Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. În anul 2021 ponderea copiilor născuţi-vii de către mame casnice a crescut uşor faţă de anul precedent, de la 32,3% în anul 2020 la 33% în anul 2021. Un procent de 52,5% născuţi-vii au avut mame salariate. În anul 2021, în mediul rural, 47,2% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice, iar în mediul urban 20,5% din numărul născuţilor-vii au avut mame casnice”, se arată în comunicatul INS.

Ponderea născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie a scăzut uşor în 2021 faţă de anul precedent, 28,8% dintre născuţii-vii aveau mame cu studii superioare, mai puţin cu 0,1 puncte procentuale faţă de 2020, iar ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu profesional, liceal şi postliceal (38,3%) a crescut faţă de anul precedent cu 2,4 puncte procentuale.

Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2021, a fost de 78,91 ani (79,64 ani în urban şi 77,90 ani în rural).

În anul 2021, rata nupţialităţii a fost de 5,2 căsătorii la 1000 locuitori (3,7 căsătorii la 1000 locuitori în anul 2020). Din totalul de 114.207 căsătorii, cele mai multe s-au oficiat în luna august (20.629 căsătorii), iar cele mai puţine în luna noiembrie (4097 căsătorii). România se situează printre ţările cu o nupţialitate mai ridicată decât media europeană, având în vedere că rata nupţialităţii în UE-27 a fost în anul 2020 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 3,2.

Vârsta medie la căsătorie, în anul 2021 a scăzut faţă de anul precedent, în medie cu 0,1 ani la femei şi cu 0,2 ani la bărbaţi. Astfel, vârsta medie la căsătorie a femeilor a fost de 30,7 ani (faţă de 30,8 ani în 2020), iar a bărbaţilor de 33,8, (faţă de 34,0 ani în 2020). Vârsta medie la prima căsătorie a fost, în anul 2021, 28,3 ani pentru femei (28,1 ani în 2020) şi 31,6 ani pentru bărbaţi (31,4 ani în 2020).

În 2021, s-au înregistrat 27.024 divorţuri, cu o rată a divorţialităţii de 1,23 divorţuri la 1000 locuitori (1,03 divorţuri la 1000 locuitori în anul 2020).

“Totuşi, nivelul divorţialităţii se menţine relativ scăzut comparativ cu alte ţări europene, confirmând caracterul de stabilitate al familiei în societatea românească, dacă avem în vedere că rata divorţialităţii în UE-27 a fost în anul 2020 (ultimul an pentru care este calculat indicatorul la nivel european) de 1,6. Ponderea primului divorţ în numărul total al divorţurilor a fost de 93,8% pentru femei şi de 93,7% pentru bărbaţi. Din repartizarea pe grupe de vârstă şi sexe a persoanelor care au divorţat se poate observa că femeile din grupa de vârstă 30-34 ani (18,2%) şi bărbaţii din grupa 40-44 ani (19,5%) au avut cea mai mare pondere. Vârsta medie la divorţ a fost de 40,2 ani pentru femei şi 44,0 ani pentru bărbaţi”, se precizează în documentul citat.

Ponderea femeilor este mai pronunţată în mediul urban decât în cel rural în condiţiile în care peste 5,258 milioane de femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,8% din totalul populaţiei urbane, în mediul rural ponderea populaţiei feminine fiind de 50%.

Vârsta medie a populaţiei feminine este cu cu 3,5 ani mai mare decât a celei masculine. Vârsta medie feminină este 44 ani iar vârsta medie masculină: 40,5 ani.

Populaţia feminină are o pondere mai mare decât populaţia masculină în aproape toate judeţele, excepţie făcând judeţul Vaslui.

Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Brăila şi Caraş Severin, iar cele mai scăzute în Ilfov şi Bistriţa-Năsăud. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (52,9% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).