În UE, bulgarii și românii sunt cei care lipsesc cel mai puțin de la serviciu din motive de sănătate

În apogeul pandemiei de coronavirus, medicii germani au putut acorda pacienților concedii medicale prin telefon. Această măsură specială de evitare a contactului inutil cu pacienții cu COVID-19, care a fost în vigoare timp de trei ani, a expirat la sfârșitul lunii martie. Angajații trebuie acum să se deplaseze la cabinetele mediciale, prin metoda de modă veche, pentru a ridica un concediu medical, deși pacienții încă mai pot primi unul de la medicul de familie și prin apel video. Se dorește ca această abordare să contribuie la reducerea concediului medical fals. Este oare adevărat că foarte multe persoane își iau concediu medical atunci când sunt disponibile scheme generoase de sprijin pe timp de boală? Care sunt diferențele între țările din Europa? Euronews răspunde la aceste și la alte întrebări legate de utilizarea concediului medical în Europa, scrie Rador.

În Uniunea Europeană, Germania se află pe primul loc în ceea ce privește cheltuielile pentru concedii medicale și despăgubirile pentru sănătate – alocând 11% din PIB-ul său concediilor medicale și asistenței medicale publice. Urmează Franța și Țările de Jos (ambele cu 10,2%), conform datelor de la Biroul de Statistică al UE, Eurostat, din 2021. Printre țările care alocă cel mai puțin se numără Estonia (4,9 la sută), Lituania (5 la sută), Polonia, Ungaria și Irlanda (toate câte 5,5 la sută).

Pentru Bulgaria sunt menționate 5,3%

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Conform datelor din 2020, Germania este, de asemenea, țara care cheltuiește cel mai mult și pentru indemnizații de concediu medical. Acesta alocă 2,3% din PIB pentru a sprijini angajații bolnavi. Este urmată de Olanda (2,1%), Suedia (1,7%), Spania (1,5%) și Luxemburg (1,4%).

Grecia (0,2%), Irlanda și România (ambele 0,3%) și Estonia (0,4%) alocă cel mai puțin. Bulgaria alocă 0,6%.

Este posibil ca clasamentul din 2020 să fi fost afectat de pandemia de coronavirus, dar dacă vor fi examinate datele pentru anul 2018, țările cu cele mai mari cheltuieli sunt aproape aceleași, cu excepția Spaniei, care nu a cheltuit atât de mult în urmă cu câțiva ani.

Contează cât de generos este sistemul?

S-ar putea presupune că țările care cheltuiesc mai mult pentru concediu medical ar fi acelea în care oamenii lipsesc cel mai mult de la locul de muncă. Dar realitatea este cu mult diferită. La sfârșitul anului 2022, țările cu cea mai mare pondere de persoane angajate care au lipsit de la locul de muncă erau Franța (14,9%), Finlanda (14,8%), Suedia (14,7%), Danemarca (13,6%), Estonia (13,2%) și Olanda (12,4%). Cel mai puțin au lipsit de la serviciu angajații din România (2,5%), Bulgaria (2,9%), Grecia (4,9%), Polonia (5,8%) și Serbia (5,9%).

Este interesant de observat că rata medie de absenteism de la locul de muncă în UE este semnificativ mai mare pentru femei (12,1%; în Bulgaria – 4,3%) decât pentru bărbați (7,8%; în Bulgaria – 1,7%). Un studiu din 2018 realizat de oameni de știință de la Institutul Norvegian de Sănătate Publică a identificat „factorii de stres profesional și familial” drept „cea mai semnificativă” explicație pentru acest decalaj de gen.

Statele care raportează cel mai mare absenteism la locul de muncă nu coincid cu cele care cheltuiesc cel mai mult pentru despăgubiri de boală și pentru asistență medicală. Cu toate acestea, se numără printre cele în care condițiile concediului plătit sunt cele mai generoase, fie ca valoare, fie ca durată.

Țările europene cu cele mai generoase concedii medicale

Există multe reguli și condiții asociate cu dreptul la concediu plătit. De exemplu, în unele țări, aceasta este o opțiune doar pentru cei care au contribuit suficient la autoritățile lor de asigurare socială într-o perioadă de referință anterioară incapacității de muncă.

Potrivit datelor generale ale Euronews, durata maximă a concediului medical plătit în Europa este cea mai mare în Franța și Portugalia (ambele câte 36 de luni), și cea mai mică în Lituania (trei luni), Danemarca (cinci luni), Italia, România, Austria, Polonia, Letonia, Estonia (toate câte șase luni). Pentru Bulgaria sunt menționate 18 luni.

Luxemburg

Valoarea compensației: Companiile din Luxemburg sunt obligate să plătească lucrătorilor aflați în concediu medical salariul integral pentru aproximativ trei luni – mai precis timp de 77 de zile sau până la sfârșitul lunii calendaristice în care a fost cea de-a 77-a zi de incapacitate de muncă.

Durata compensației: Dacă incapacitatea de muncă continuă și după această perioadă, autoritatea de asigurări de sănătate acordă o prelungire de până la 78 de săptămâni (un an și jumătate).

Estonia

Suma: 70 la sută din salariul de referință din fondul public de asigurări de sănătate din a doua zi de concediu medical.Salariul de referință se stabilește în baza salariului mediu pe ultimele șase luni și a plăților de impozit social efectuate în anul calendaristic precedent. Durata: Până la 182 de zile calendaristice consecutive de concediu medical plătit, maximum 240 de zile pe an.

Finlanda

Suma: Lucrătorii pot solicita indemnizații de boală timp de nouă zile lucrătoare de la debutul bolii. Angajatorul plătește de obicei salariul angajatului în această perioadă de așteptare, dar mulți plătesc și salariul integral pentru prima și a doua lună. Apoi Kela – instituția de asigurări sociale a Finlandei – asigură suma în funcție de venitul mediu anual al lucrătorului.

Durata: Până la 300 de zile lucrătoare (aproximativ 1 an).

Suedia

Suma: Aproximativ 80% din salariu, dar poate fi mai mare dacă există un contract colectiv de muncă.

Durata: 364 de zile, dar este posibilă o prelungire cu concediu plătit și în cuantum de 75 la sută din venitul lucrătorului.Cu toate acestea, dacă persoana în cauză este grav bolnavă, aceasta poate continua să solicite indemnizații de boală în procent de 80 la sută din salariu dincolo de această limită.

Franţa

Suma: În funcție de tipul de boală și de statutul profesional, indemnizațiile pot varia. Dar indemnizația pe zi este de obicei de 50 la sută din salariul de referință al lucrătorului.

Cu toate acestea, salariul de referință brut este limitat la 2.885,61 de euro pe lună, ceea ce înseamnă că indemnizația zilnică plătită nu poate depăși 47,43 euro pe zi. Când concediul medical depășește trei luni, această indemnizație zilnică poate fi revizuită și majorată.

Durata: Dacă starea de sănătate a lucrătorului o impune, concediul medical poate dura până la trei ani.

Portugalia

Suma: Cu cât concediul medical este mai lung, cu atât este mai bine este plătit. În timp ce concediul medical de mai puțin de o lună este plătit în procent de 55 la sută din venitul mediu al lucrătorului, acest procent ajunge la 70 la sută pentru boala care durează mai mult de trei luni și la 75 la sută pentru concediul medical de peste un an.

Durata: Până la 1095 de zile (trei ani).

Cu alte cuvinte, Franța și Portugalia sunt foarte generoase când vine vorba de durata concediului plătit, nu de suma acoperită pentru fiecare zi de boală.

Letonia

Suma: Prima zi de boală este neplătită, dar angajatorul trebuie să plătească concediu medical din a 2-a până în a 10-a zi cel puțin în cuantum de 75 la sută din salariul mediu zilnic al lucrătorului.Din a 11-a zi de boală, Agenția de Asigurări Sociale de Stat acordă indemnizații de boală în valoare de 80 la sută din venitul mediu. Durată: Până la 26 de săptămâni (șase luni).

Lituania

Suma: Asigurările sociale lituaniene acoperă factura din a treia zi de boală cu 62 la sută. De obicei, angajatorii mai vin cu completări, ajungând cu până la 100 la sută din salariul angajatului. Durată: Până la 90 de zile calendaristice într-un an calendaristic.

Germania

Deși conduce clasamentele în ceea ce privește PIB-ul alocat ajutoarelor de boală și sănătate, Germania nu este printre cele mai generoase când vine vorba de indemnizații de concediu medical plătit, ci e mai degrabă la mijloc față de alte țări din UE.

Suma: Salariul complet timp de până la șase săptămâni. După această perioadă, lucrătorii primesc o indemnizație de boală de la Casa de Asigurări de Sănătate, care reprezintă 70 la sută din salariul lor. Durata: Până la 78 de săptămâni (un an și jumătate) pe o perioadă de trei ani pentru aceeași boală.

Marea Britanie

Indemnizația de boală în Regatul Unit, a șasea economie din lume, poate părea mai puțin generoasă decât indemnizațiile oferite în unele țări ale UE. Suma: Lucrătorii din Marea Britanie au dreptul la 109,40 de lire (123,91 euro) pe săptămână din a patra zi de boală. Dar unii pot primi mai mult dacă compania are o schemă de despăgubiri de boală. Durata: Până la 28 de săptămâni. Odată expirat acest timp, cei care sunt prea bolnavi pentru a se întoarce la locul de muncă pot solicita ajutor pentru angajare și sprijin (ESA), care înseamnă între 74,35 și 113,35 de lire pe săptămână.

Generozitatea se bazează pe bogăție?

Doar unele dintre țările enumerate sunt peste nivelul mediu al indicelui PIB pe cap de locuitor al UE. Cu toate acestea, majoritatea dintre ele se numără printre primele 30 de cele mai fericite națiuni din World Happiness Report, care evidențiază că oamenii sunt mai mulțumiți de viața lor în țări cu instituții de calitate și într-un stat social generos.

Țările europene oferă unele dintre cele mai generoase pachete de concediu medical din lume. Și chiar și țările cu cel mai scăzut PIB pe cap de locuitor din UE, cum ar fi Bulgaria, Slovacia și Grecia, oferă compensații de protecție socială mai bune decât unele dintre cele mai bogate țări din lume, cum ar fi Statele Unite, unde nicio lege federală nu prevede dreptul de a concediu plătit din motive familiale sau medicale.