2024 a fost un an al recordurilor pe șantierele de autostrăzi și drum expres cu aproape 200 de kilometri deschiși și inaugurați, din care jumătate aparțin UMB, cel mai mare constructor de infrastructură rutieră din România. Cu 67 de kilometri de autostradă deschiși (dar fără recepție la finalizarea lucrărilor) înainte de termenul inițial, UMB a arătat că se poate mobiliza exemplar, iar dacă a fost un compromis în detrimentul altor șantiere se va vedea în 2025.
Tot în acest an, constructori români, dar mai puțin titrați au câștigat contracte mari pentru dezvoltarea rețelei de autostrăzi și drumuri expres, au lucrat ca antreprenori principali pe șantierele importante și chiar au finalizat loturi de autostradă. Astfel, pe lângă inaugurările constructorilor ,,mari” precum UMB (România), WeBuild (Italia), Alsim Alarko sau Ozaltin (ambii din Turcia), Retter (România), în asociere cu Pizzarotti (Italia) a finalizat primul lot al Autostrăzii Moldovei, Baxcom, subantreprenor pentru un constructorul chinez al Lotului 3 A 0 Nord a terminat segmentul de 2 kilometri de descărcare în DN 2 –Voluntari, Dimex 2000 se descurcă bine la primul mare contract pe Drumul Expres de la Cluj, iar Erbașu și Precon au câștigat primele contracte pentru autostrăzi. (Precon este asociat grupului Selina care a deschis în 2020 cei 5 kilometri ai Autostrăzii A3 Biharia-Borș II). De asemenea, prahovenii de la CONI au lucrat (în asociere cu bulgarii de la TRACE) pe lotul 2 al Autostrăzii Moldovei (primul lor lot de autostradă) care nu a fost încă deschis din cauza unor probleme cu sudurile și nefinalizarea a două pasaje pe traseul unor drumuri județene, iar ARL Cluj (parte a grupului Strabag din Austria) lucrează pe drumul de legătură A 1-Timișoara.
Sunt evoluții importante pentru firmele românești pentru că intrarea pe piața marilor construcții rutiere și reușita finalizării unor contracte importante duc la investiții în resursă umană, utilaje, dezvoltare și, foarte important, îndeplinirea criteriului de experiență similară, care să le permită asocierea sau participarea la licitații pentru contracte și mai importante.
Fără îndoială, forța financiară, tehnologia și expertiza unor mari constructori internaționali sunt esențiale pentru ritmul accelerat de dezvoltare impus în ultimii ani pentru infrastructura rutieră (a se vedea exemplul remarcabil al PORR pe Lotul 4 Sibiu-Pitești), dar în acceeași măsură România trebuie să faciliteze creșterea și a altor constructori autohtoni care să poată participa și îndeplini condițiile pentru loturile de autostradă și drum expres care se scot la licitație, având pe viitor o piață cât se poate de sănătoasă, acum dominată de UMB, Makyol și WeBuild (după numărul kilometrilor contractați).
Ce urmează în 2025
În 2025, constructorul român Erbașu va începe lucrările efective la primul său lot de autostradă : Suplacu de Barcău-Chiribiș (26 km) pe Autostrada Transilvania, iar Precon (parte a grupului Selina) va începe proiectarea pe următorul lot Chiribiș-Biharia (29 km). O parte a Proiectului Tehnic ar putea fi preluat din fostul contract reziliat cu Selina. Precon, în asociere cu AutoMagistral din Ucraina a fost desemnat câștigător pe Lotul 3 al Drumului Expres Oradea-Arad, dar se așteaptă finalul anului pentru a se vedea dacă sunt contestații. Pe Autostrada Bucureștiului, Retter (Asociere cu Pizzarotti-Italia) începe lucrările pe lotul 1 între A 1 (Joița) și DN 1 Corbeanca, iar ARL Cluj, Coni și Dimex-CON –A finalizează contractele Legătura A 1-Timișoara, Lotul 2 al Autostrăzii Moldovei și Drum Expres Tureni-DN 1.
Chiar dacă nu fac parte din proiectele de autostradă și drum expres, firmele românești vor începe în 2025 și alte șantiere foarte importante. Maristar va redeschide șantierul abandonat de Tirrena Scavi pe Centura Capitalei, modernizarea DN 2-A2, unul dintre cele mai dificile proiecte care se anunță anul viitor, iar Coni ar trebui să înceapă lucrările pe Centura Bușteni-Azuga. Pentru DN 73 Câmpulung-Brașov, Viarom va ARL Cluj vor relua la primăvară lucrările de modernizare din județele Argeș și Brașov, o investiție de peste 600 milioane lei. Pentru Centura Giurgiu Vest, Consiliul Județean Giurgiu a desemnat câștigător constructorul IBB, dar Bog Art a depus contestație. Dacă va fi menținut câștigător, ar putea fi cel mai important contract pentru infrastructura rutieră de până acum al IBB (Centura Giurgiu este parteneriat CJ Giurgiu-Ministerul Transporturilor).