Încep din nou discuțiile între Grecia și Bulgaria pentru conducta Burgas-Alexandroupoli și extinderea ei până la Portul Constanța

Embargoul UE asupra petrolului rusesc și creșterea taxelor de tranzit pentru utilizarea strâmtorii Bosfor readuc în actualitate conducta Burgas-Alexandroupoli, scrie Al Jazeera, care citează declarații atât ale ministrului grec al Energiei, Kostas Skrekas, cât și ale omologului bulgar, Roman Hristov.

Mai exact, ministrul bulgar a spus: „Avem o derogare de doi ani [de la sancțiunile UE] pentru a cumpăra petrol rusesc, dar după aceea ne vom confrunta cu probleme din cauza creșterii taxelor de tranzit prin Strâmtoarea Bosfor. Astfel, am început să discutăm despre reimpulsionarea conductei Burgas-Alexandroupoli și extinderea acesteia la nord până la porturile Varna și Constanța”, scrie Oikonomikos Tachydromos, potrivit Rador.

Conducta se va întinde pe 280 de kilometri din portul Alexandroupoli până în portul Burgas de la Marea Neagră și ar putea fi continuată spre nord până în portul Constanța din România, a explicat Hristov.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

„Susținem proiectul”, a declarat laconic ministrul grec al Energiei, Kostas Skrekas, fără a oferi mai multe informații despre aceste discuții. Se reamintește că pe 22 noiembrie, Kostas Skrekas a declarat pentru publicația noastră că: „Bulgaria ne-a propus proiectul respectiv și suntem în discuții”, adăugând că: „tranzitul va fi realizat de la punctul de începere a conductei la Alexandroupoli, iar cantitățile aferente vor fi transportate la Burgas în Bulgaria”.

Ideea inițială a conductei Burgas-Alexandroupoli, care a apărut pentru prima dată în 1993, era să aibă direcția fluxului spre sud, exportând țiței din Marea Neagră în Marea Mediterană și nu numai. „Adevărata problemă erau întârzierile și congestionarea traficului în strâmtoare. Acest lucru este foarte ușor de depășit cu o conductă”, a spus Michalis Myrianthis, care era implicat în proiect la acea vreme. „Doream să fim conectați cu un producător major pentru aprovizionare pe termen lung… Exista o relație foarte bună cu Rusia atunci”, a spus el pentru Al Jazeera. „Îmi amintesc că vorbeam despre o a doua conductă, paralelă”. În 2007, Grecia, Bulgaria și Rusia au semnat un acord politic pentru construirea conductei, Rusia promițând că va furniza 35.000-50.000 de tone de petrol pe an pentru a acoperi capacitatea conductei.

Un terminal de 650.000 de tone la Alexandroupoli ar asigura alimentarea continuă a navelor.

Bulgaria s-a retras din proiect în 2010, invocând preocupări de mediu, dar, potrivit unor informații citate de Al Jazeera, SUA s-au opus atunci proiectului.

În octombrie anul trecut, Turcia a dat un nou impuls conductei după ce a majorat de cinci ori taxele de tranzit pentru navele-cisternă care utilizează Bosforul, la 4 dolari pe tona de petrol, adăugând aproximativ jumătate de punct procentual la prețurile curente ale petrolului. Turcia își va crește veniturile din taxele de tranzit de la 40 de milioane de dolari la 200 de milioane de dolari anual, potrivit ziarului Daily Sabah.