Industria de asset management din România a depășit pragul de un milion de investitori, iar perspectivele arată că există în continuare un potențial important de creștere. Drept urmare, piața a intrat într-o fază de maturizare accelerată.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Acestea sunt principalele concluzii ale participanților la cea de-a VII-a ediție a Summitului Asociației Administratorilor de Fonduri din România (AAF), unde invitații au discutat despre cum poate fi crescută piața mai departe, despre oportunități, strategii, dar și riscuri pentru viitor.
Disciplina, recurența și perseverența în investiții precum și diversificarea sunt concepte cheie care, în câțiva ani, ar putea contribui la dublarea sau chiar triplarea numărului de investitori dar și la creșterea activelor fondurilor de investiții.
Creșterea veniturilor, digitalizarea, aducerea mai aproape de investitori a instrumentelor de investiții, precum și investițiile constante în educație financiară sunt printre principalii factori care au contribuit la depășirea bornei de 1 milion de investitori. O eventuală instabilitate politică, similară celei din 2024, ar putea fi considerată un factor de risc pentru accelerarea dezvoltării, consideră reprezentanții industriei de asset management.
„La finalul lunii septembrie, cred că vom fi depășit milionul de investitori și în fonduri deschise de investiții. Avem, de asemenea, active istorice, iar acest lucru vi se datorează. Nu pot decât să vă felicit pentru că știm cu toții că asta se obține doar prin muncă. Pornind de la datele prezente și uitându-ne spre viitor, cred că e important să vorbim despre strategiile de viitor, despre cum aleg fondurile de investiții să plaseze banii celor peste un milion de investitori care au avut încredere în industrie”, a spus, în deschiderea evenimentului, Horia Gustă, președintele AAF.
Sectorul fondurilor contribuie tot mai consistent la dezvoltarea pieței de capital
Prezent la Summit, Gabriel Avrămescu, prim-vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a vorbit despre importanța contribuției fondurilor de investiții la dezvoltarea pieței de capital, dar și despre sprijinul pe care administratorii de fonduri îl pot găsi în instituția de reglementare.
„Sectorul fondurilor de investiții din România a reușit în ultima perioadă să-și demonstreze maturitatea, să câștige încrederea investitorilor și să contribuie tot mai consistent la dezvoltarea pieței de capital. Rezultatele recente confirmă acest parcurs și vorbim aici despre creșterea activelor administrate, diversificarea produselor de investiții și extinderea bazei de investitori, care au arătat că fondurile de investiții sunt tot mai bine poziționate pentru a răspunde nevoilor economiei și societății. În plus, interesul investitorilor pentru soluțiile de economisire și investiții profesionist administrate este în creștere, ceea ce deschide noi oportunități pentru industrie. În acest context, rolul Autorității de Supraveghere Financiară este de a fi nu doar un supraveghetor al pieței, ci și un partener activ al industriei. Cred cu tărie că dezvoltarea fondurilor de investiții depinde de un cadru de reglementare care să fie solid, dar în același timp flexibil și adaptat realităților economice”, a declarat Avrămescu.
Propunerile legislative ale lui Avrămescu:
- Proiectul de regulament, pus recent în consultare publică, care vizează îmbunătățirea și clarificarea procedurilor privind fondurile de investiții alternative, un pas necesar pentru a oferi mai multă predictibilitate și transparență pe piață.
- Transpunerea Directivei privind administratorii de fonduri de investiții alternative, care permite extinderea obiectului de activitate și deschide accesul către noi oportunități de business.
- Proiectul de digitalizare al ASF, care își propune crearea unui sistem informatic integrat al autorității, care să înglobeze partea de autorizare și partea de supraveghere și să permită autorității să funcționeze mult mai rapid și mai eficient, utilizând inteligența artificială.
Piața din România
Participanții la Summit au susținut de comun acord că piața românească de profil traversează un moment de maturizare și de consolidare care merită celebrat, pentru că, practic, în câțiva ani, s-a dublat numărul de investitori.
„Există un potențial mare de creștere, așadar, ce avem de făcut este să fim consecvenți. Poate că nu suntem buni la planificare, dar suntem maeștri în a crea o strategie pe săptămână. De fapt, nu e o strategie, e un to do list pe care noi îl chemăm strategie. O strategie are și execuție și implică și consecvențe. Și cred că trebuie să mergem pe drumul ăsta. Apele s-au cam adunat. Potențialii investitori încep să aprecieze că există instrumente și acesta cred că e un lucru foarte, foarte important”, a apreciat Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română.
Acesta a mai vorbit și despre importanța comunicării continue cu investitorii despre produsele de investiții și despre diversificare, pentru a evita ca aceștia să fie păcăliți prin metode de inginerie socială.
Factorii cheie care au contribuit la creșterea pieței din ultima perioadă au fost creșterea veniturilor populației, care a contribuit la disponibilitatea de a investi, dar și investițiile masive, persistente și planificate în educația financiară, care au ajutat românii să înțeleagă cum funcționează fondurile și care sunt beneficiile investițiilor, în comparație cu depozitele bancare. Înțelegerea beneficiilor aduse de investirea recurentă care ajută la disciplină, diversificarea, digitalizarea accelerată a procesului investițional, precum și sprijinul și implicarea autorităților în dezvoltarea pieței de capital sunt alți factori care au contribuit la creșterea pieței de asset management și a numărului de investitori.
Care sunt canalele de creștere în continuare? Omer Tetik, CEO Banca Transilvania, consideră că este important succesul înregistrat până acum de industrie, dar problema este că acest succes a venit mai ales prin canalele bancare tradiționale.
„Piața are nevoie de diversificare. Dacă ne uităm, probabil că mare parte a creșterii vine prin vânzare de fonduri, din investiții sau din pensii, prin rețea bancară. Trebuie să fie și alte alternative. Cred că trebuie să-i aducem la masă pe toți cei implicați, nu doar să discutăm între noi ceea ce știm deja, ceea ce facem deja. Și ei au păreri și trebuie ascultate. Sper, când vorbim de comunicare, să îmbunătățim și comunicarea noastră, să ne deschidem către toți stakeholderii”, a spus Tetik.
Mihail Ion, vicepreședinte Retail Raiffeisen Bank România, susține că mai este de lucru până când vom avea obișnuința menținerii unei strategii pe termen mai lung și că ”suntem în continuare foarte reactivi la mișcările din piață, dar și că sunt pași pe care îi fac actorii pieței împreună cu clienții, cu investitorii, în a-și stabili niște obiective pe termen lung și a ținti îndeplinirea acestor obiective și cu ajutorul investițiilor în fonduri”.
„Cred că a fost o serie de acumulări foarte favorabile în ultimii ani care ne-au condus aici și această evoluție este de așteptat să continue. Oriunde ne uităm în jur, putem să vedem o reprezentare mai mare a investițiilor, în general în activele financiare ale populației. Și, bineînțeles, trebuie să continuăm acumulările pozitive din ultimii ani. Cred că ajută foarte mult și dacă o să avem un sector bursier care să continue să se dezvolte, cu mai mulți emitenți. În egală măsură, cred că sistemul de pensii private e și el un catalizator de creștere pentru piața de fonduri de investiții și un factor de conștientizare mai mare pentru persoane fizice, apropo de nevoia de acumulare pentru pensie și utilizarea altor instrumente financiare decât depozitele pentru asta”, a explicat Mihail Ion.
Perspectivele de viitor sunt optimiste din punctul de vedere al experților din industrie, care consideră că saltul la două sau chiar 3 milioane de investitori se va face mai rapid decât intervalul în care s-a ajuns la primul milion, prin promovarea constantă a conceptului de investiții în fonduri, a diversificării și a investirii recurente. Aceștia au vorbit despre importanța investițiilor mici și au propus potențialilor investitori un exercițiu de imaginație: să se gândească ce sumă ar obține peste 5-7 ani, dacă ar investi lunar 10 – 15 lei cheltuiți zilnic pe ”mărunțișuri”. Cei care ar alege să dea curs acestui exercițiu, ar descoperi surprinși că echivalentul ”mărunțișului” investit cu consecvență a devenit o sumă considerabilă.
Tendință de diversificare a portofoliilor, cu preferință pentru active mai riscante
În ceea ce privește structura investițiilor și preferințele investitorilor, reprezentanții pieței au afirmat că există o tendință clară de diversificare a portofoliilor, cu o preferință crescândă pentru active mai riscante, precum acțiunile, și pentru fondurile diversificate. Aceasta reflectă o maturizare a pieței, investitorii extinzându-și opțiunile, impulsionați de performanțele pozitive ale Bursei de Valori București.
Se observă, însă, și o preferință pentru fondurile de obligațiuni cu scadență scurtă (fonduri monetare), alături de un interes crescut pentru fondurile cu expunere ridicată pe acțiuni.
„Lucrurile pot părea ușor paradoxale: pe de o parte, investitorii au preferat fondurile de obligațiuni cu maturitate scurtă, fonduri ‘monetare’ – probabil reminiscență a rănilor deschise în anul 2022, dar și pentru a profita de nivelul înalt de randament pe care îl pot obține chiar și pe termen scurt. Pe de altă parte, în ultimii ani am văzut un interes crescut către fondurile de acțiuni, sau cu expunere mai mare pe acțiuni. Este un semnal bun pentru piață în ansamblu, chiar dacă trebuie să menținem nivelul entuziasmului la un nivel moderat, e ușor să fii investitor în acțiuni când ai trei ani consecutivi cu randamente de două cifre, dar un test important va fi și atunci când piața va avea o evolutie mai puțin spectaculoasă. Totuși, putem spune că ultimii ani, a apărut în piața locală de acțiuni un nou jucător instituțional, cu active de peste un miliard de euro investite în acțiuni locale, și asta dă si mai multă încredere pentru viitor”, este de părere Adrian Negru, CEO Raiffeisen Asset Management.
Totodată, Daniel Gavrilă, director Lion Capital, spune că în ultimii ani, fondul a avut o abordare prudentă și nu a avut modificări semnificative în structura de bază a activelor administrate.
„Avem o expunere de aproximativ o treime din active pe cele două mari bănci listate, Banca Transilvania și BRD, avem în portofoliu pharma, avem o componentă de real estate semnificativă, care ne aduce un hedge foarte bun, mai ales în această perioadă inflaționistă. Și, până la urmă, această abordare a generat un pay-off, am reușit să depășim două borne: active de peste 5 miliarde lei și VUAN 10 lei”, a explicat Gavrilă.
Între provocările existente în piață, cea mai mare este lichiditatea, o problemă structurală care afectează îndeosebi fondurile deschise. Lipsa de instrumente și de adâncime a pieței împiedică potrivirea cererii de lichiditate a investitorilor.
„Am observat o preferință pentru euro, mai ales în perioadele cu risc politic ridicat. Dincolo de asta, problema structurală este lichiditatea. Pentru noi e chiar mai importantă decât pentru fondurile de pensii. Fondurile de pensii pot sta pe termen lung, dar noi avem momente când trebuie să vindem. Lipsa unor instrumente specifice limitează strategiile pe care le putem aplica. De aceea, existența instrumentelor derivate și a short selling-ului ar putea aduce o îmbunătățire chiar și a lichidității”, a spus Alexandru Combei, Investment Manager BRD Asset Management.
