Sursa foto: Inquam Photos / George Călin
Industria românească este avantajată de faptul că are cote relativ ridicate în Produsul Intern Brut – peste 20%, că beneficiază de un sistem de învățământ universitar relativ performant, că mixul energetic este divers și că segmentul IT este foarte dezvoltat, se arată într-o analiză de tip SWOT inclusă în Strategia Industrială 2024 – 2030 ce urmează a fi adoptată prin Hotărâre de Guvern. Punctele slabe sunt o pondere încă ridicată a sectorului agriculturii, printre cele mai mari din UE, declinul demografic și migrația, ineficiența exploatării resurselor de subsol și incapacitatea IMM-urilor de a inova.
Printre oportunitățile sectorului industrial se numără accesarea fondurilor europene, folosirea surselor alternative de energie și posibilitatea relocării unor afaceri din Rusia și Asia, pe fondul tensiunilor militare și politice.
Mai jos, analiza SWOT, așa cum a fost realizată de o echipă interministerială de experți, în colaborare cu reprezentanți ai mediului de afaceri și diferite think tank-uri.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Analiza SWOT Industria românească
| Puncte forte | Puncte slabe |
| · Ponderea industriei în PIB a rămas la cote ridicate (peste 20%)
· Forță de muncă înalt calificată · Mixul energetic divers al României (combustibili fosili, surse regenerabile și energie nucleară) · Învățământ terțiar relativ performant · Existența unor clustere de top la nivel european · Sector antreprenorial dinamic in domeniul ICT · Investițiile străine directe în sectorul industrial românesc · Existența unei industrii de furnizori pentru industria auto dezvoltată și cu o dinamică accentuată · Existența unui sector IT foarte performant, cu competențe în domeniile esențiale: inteligența artificială, securitatea datelor, Big Data, rețele de comunicații etc. · O bază industrială solidă a unor companii campion în sectoare industriale strategice, dar energointensive |
· Ponderea agriculturii rămâne una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar valoarea adăugată în industria alimentară este scăzută
· Declinul demografic și migrația · Lipsa unei abordări unitare la nivelul ministerelor pentru domeniul industrial · Ineficiența exploatării resurselor minerale energetice și non-energetice · IMM-uri cu capacitate redusă de inovare, · Susținerea slabă a politicilor de inovare, · Costuri ridicate cu dezvoltarea și implementarea produselor · Lipsa resurselor financiare ale întreprinderilor românești, ponderea mare a firmelor cu capital negativ și finanțarea bancară redusă · Vulnerabilitatea la schimbările economice globale și la instabilitatea piețelor internaționale · Gradul redus de dobândire a competențelor digitale de bază în rândul populației, · Utilizarea redusă a digitalizării în întreprinderi |
| Oportunități | Amenințări |
| · Accesarea fondurilor europene structurale și de investiții
· Folosirea de surse regenerabile (energie solară, geotermală și bioenergie) · Soluțiile de CCUS și hidrogen verde · Creșterea competitivității produselor asociate panourilor solare fotovoltaice (PV), turbinelor eoliene și vehiculelor electrice (VE) · Posibile relocări de unități de producție în România pe fondul tensiunilor din Asia și Rusia · Sprijinirea clusterelor în vederea creșterii gradului de inovare și internaționalizare a firmelor membre și a integrării acestora în lanțuri de valoare regionale (în special regiunea Dunării) și globale; · Creșterea nivelului de competitivitate a IMM-urilor autohtone prin investiții în noi echipamente și dezvoltare tehnologică, · Identificarea de noi piețe de desfacere pentru produsele și serviciile industriale; · Creșterea capacității sectoarelor productive în furnizarea de bunuri/produse cu un înalt grad de personalizare în funcție de necesitățile clienților · Creșterea puterii de cumpărare a populației |
· Conflictul ruso-ucrainian și impactul asupra prețurilor materiilor prime
· Pierderi de competitivitate în industriile energointensive din cauza costurilor de reducere a emisiilor GES · Prețurile ridicate ale energiei electrice, gazelor naturale și a materiilor prime · Volatilitatea prețului la bursă a certificatelor ETS · Concurență neloială din partea întreprinderilor din afara UE · Intensificarea politicilor climatice și crearea unui cadru de reglementare al UE dezavantajos pentru sectoarele industriale energointensive · Dificultatea obținerii de credite bancare într-un context de rate de dobândă de referință ridicate · Continuarea migrației forței de muncă înalt calificată, deficitul de forță de muncă calificată și cu competențe digitale și grad redus de mobilitate internă · Lipsa de sprijin adecvat pentru IMM-urile din sectoarele tradiționale în vederea creșterii gradului lor de inovare și internaționalizare poate conduce la dispariția acestor sectoare cu efecte economice și sociale negative · Grad ridicat de expunere în fața lanțurilor globale de valoare · Relocarea în țările dezvoltate sau în vecinătate (Africa de Nord, Asia de Sud) a unor companii parte din diferite lanțuri de producție și aprovizionare, precum și din sectorul IT · Scăderea cererii externe pe piețele europene cauzate de pierderi de competitivitate ale UE în sectoare din avalul producției românești (industria auto, aparate și echipamente electrice, industria chimică) |
În ce privește viitorul industriei românești, experții s-au pus de acord că stă sub semnul Dublei tranziții – ecologică și digitală care va afecta toate segmentele economiei, ale societății și ale industriei. Astfel, va fi nevoie de noi tehnologii și investiții în inovare pentru crearea de noi produse, servicii, piețe și modele de afaceri. „De aici, vor apărea noi tipuri de locuri de muncă care necesită competențe inexistente astăzi care să faciliteze trecerea de la producția liniară la economia circulară”, se arată în Strategie.
Documentul a fost îmbunătățit grație contribuțiilor aduse de reprezentanții organizațiilor și asociațiilor din industrie care au participat la sesiunile de consultări: ALRO SA, Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM, Asociația Producătorilor de Mobilă din România – APMR, Asociația Producătorilor de Țevi din România, Azomureș, Azur SA, Brenntag SRL, Chimcomplex SA, Energy Policy Group, Federația Patronală din Industria Materialelor de Construcții – PATROMAT, Confederația Patronală Concordia, Consiliul Investitorilor Străini, Liberty Steel Galați, Patronatul din Industria Cimentului și Altor Produse Minerale pentru Construcții din România – CIROM, ROMCHIMICA – Asociația Companiilor Chimice din Romania, Saint Gobain, Societatea Română de Metalurgie, Tenaris Silcotub, Uniunea Producătorilor de Oțel din România – UNIROMSIDER, Uniunea Romana a Producătorilor de Cosmetice și Detergenți – RUCODEM.