Inflația din zona euro a atins un nou record, de 10,7%, în luna octombrie, conform datelor publicate luni de Eurostat, agenția oficială de statistică a blocului. Este pentru prima dată când inflația din zona euro trece de pragul de 10%.
Creșterea a fost alimentată de prețurile la energie, pe care Eurostat le estimează că au fost cu 41,9% mai mari decât în aceeași lună a anului trecut (față de o creștere de 40,7% în septembrie 2022 față de septembrie 2021). Între timp, Eurostat arată că prețurile la alimente, alcool și tutun au crescut cu 13,1% de la an la an, în octombrie (comparativ cu 11,8% în septembrie). Bunurile bunuri industriale non-energetice s-au scumpit cu 6% de la an la an și serviciiile cu 4,4%.
Euro area #inflation up to 10.7% in October 2022: energy +41.9%, food, alcohol & tobacco +13.1%, other goods +6.0%, services +4.4% – flash estimate https://t.co/b9t9sOMDLM pic.twitter.com/NbsakF4eVe
— EU_Eurostat (@EU_Eurostat) October 31, 2022
Inflația din zona euro a fost de 9,9% în septembrie.
Banca Centrală Europeană, al cărei mandat este de a menține inflația în zona euro la un nivel apropiat de 2%, a renunțat în vară la mai mult de un deceniu de rate negative ale dobânzii în încercarea de a limita creșterea prețurilor.
Băncile centrale își folosesc ratele dobânzilor pentru a face banii mai scumpi sau mai puțin scumpi, pentru a stimula sau a limita cheltuielile, deoarece influențează direct dobânzile pe care băncile comerciale le oferă gospodăriilor și întreprinderilor.
Instituția a prezis că alte astfel de majorări sunt de așteptat în lunile următoare, deoarece „inflația rămâne mult prea ridicată și va rămâne peste țintă [de 2%] pentru o versiune extinsă”.
Șefa BCE, Christine Lagarde, a avertizat, de asemenea, că activitatea economică din zona euro probabil „a încetinit semnificativ în al treilea trimestru al anului și ne așteptăm la o nouă slăbire în restul acestui an și la începutul anului viitor”.
Prognoza sa a venit la doar o zi după ce șefa Fondului Monetar Internațional (FMI) a oferit propria predicție sumbră, potrivit căreia jumătate dintre țările din zona euro ar putea intra în recesiune în următoarele luni.
O recesiune este definită, în general, ca două trimestre consecutive de creștere negativă a PIB-ului.
„Doar pentru a vă da o idee despre cât de semnificativă este lovitura asupra Europei, proiecțiile noastre de dinaintea pandemiei și proiecțiile noastre actuale diferă cu o jumătate de trilion de euro”, a declarat Kristalina Georgieva pentru Euronews.
„Cu alte cuvinte, pierderea pentru populația europeană este destul de, destul de dramatică”.
În cea mai recentă prognoză, FMI a estimat că zona euro se va extinde cu 3,1% în 2022, dar doar cu doar 0,5% în 2023. Anul viitor, Germania și Italia ar urma să înregistreze rate de -0,3% și, respectiv, -0,2%.
Acest lucru se datorează faptului că Europa este afectată în special de creșterea prețurilor la energie, a explicat Georgieva.