Inflaţia în Germania poate urca până la 6,1%, ca urmare a scumpirii gazelor naturale, din cauza conflictului din Ucraina, conform modelelor de simulare ale Institutului de Economie Germană (IW), relatează agenţia EFE, citat de Agerpres.
Estimarea publicată joi de institutul german preconizează şi că Produsul Intern Brut (PIB) ar putea pierde 1,4% în plus în 2023 dacă preţurile la gaze vor creşte cu circa 50% peste cele din ultimul trimestru din 2021.
IW a elaborat două scenarii legate de evoluţia estimată în Germania a preţurilor gazelor în următoarele luni, ca urmare a impactului războiului din Ucraina asupra furnizării acestei materii prime provenite din Rusia.
În primul, preţurile îşi vor menţine în 2022 tendinţa de creştere de la finele lui 2021; inflaţia va creşte la 4,3% în 2022 şi la 4,4% în 2023.
Dar, dacă preţurile gazelor vor fi mai mari cu 50% decât au crescut în ultimele trei luni ale anului trecut, institutul preconizează o inflaţie de până la 6,1%, un nivel pe care experţii îl consideră “realist”.
Germania a înregistrat în 2021 un indice de inflaţie de 3,1%, o cifră record în ultimii 30 de ani, care a fost rezultatul direct al impactului economic al pandemiei; în 2020 creşterea preţurilor s-a situat la 0,5%.
IW reaminteşte că „peste 50% din importurile de gaze ale Germaniei provin din Rusia” şi adaugă: „Chiar dacă Germania ar putea trece peste suspendarea livrărilor de gaze pe termen scurt, preţurile la gaze vor sări în aer”.
În calculele sale privind evoluţia preţurilor, IW se bazează pe estimările Bundesbank, banca federală germană, care prevede că inflaţia va atinge în 2022 nivelul de 3,6% şi în 2023 de 2,2%.
Institutul avertizează că impactul unei eventuale escaladări a preţurilor la gaze va fi o încetinire a recuperării economiei germane post pandemie.
“Aici doar analizăm posibilele consecinţe ale unui preţ mai mare la gaze. Conflictul implică şi o scădere a încrederii investitorilor, posibile sancţiuni comerciale sau o pierdere de producţie”, a semnalat, într-un comunicat, Galina Kolev, coautor al studiului.
Thomas Obst, celălalt coautor, menţionează că „e dificil de estimat care vor fi consecinţele economice ale unui conflict militar. Rolul important al securităţii energetice, spre neutralitate climatică, pentru economia germană se află la răscruce”.
Analizele IW vin după ce, joi, vice-cancelarul şi ministru al Economiei, Robert Habeck, a spus că ţara se află în situaţia de a garanta aprovizionarea cu energie fără gazele din Rusia şi că nu poate depinde energetic de o ţară care „violează dreptul internaţional”.
Habeck a făcut referire şi la gazoductul Nord Stream II şi a afirmat că nu crede că ar putea începe să funcţioneze nici pe termen scurt nici mediu; săptămâna aceasta cancelarul Olaf Scholz a anunţat suspendarea procesului de certificare a infrastructurii controlate de gigantul rus Gazprom şi construite cu participarea unor companii germane, necesară pentru funcţionare.