Inflația și impactul asupra carierei: Jooble explică cum să negociezi rapid un salariu ca să nu pierzi puterea de cumpărare

Află de ce inflația este mai mult decât un simplu număr și cum impactează direct buzunarul tău și cât de des ar trebui să ceri o mărire salarială pentru a ține pasul cu scumpirile.

Toată lumea rostește cuvântul „inflație”. E pe buzele tuturor, dar, sincer, cine înțelege perfect ce se întâmplă, deși o simțim la fiecare casă de marcat și chiar la propriile joburi? Practic, e o metodă subtilă, aproape invizibilă, prin care banii noștri pierd din valoare. Degeaba arată bine cifra aceea pe contractul de muncă, dacă nu mai reușim să punem în coș aceleași produse ca acum un an.

Și impactul nu e doar la alimentele de bază. Se propagă. Se simte în toate industriile. Și, desigur, afectează serios piața muncii, inclusiv acele joburi bune pe care le vizează multă lume.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Ceea ce creează, de fapt, marea problemă este viteza. Viteza cu care se mișcă prețurile, spre deosebire de salarii. Ele nu țin pasul. Să luăm un exemplu simplu: ai o inflație de 10% pe an.

Dacă primești o mărire de doar 5% în acea perioadă de 12 luni, înseamnă că ai pierdut 5% din ce puteai cumpăra. Adică, muncești la fel, poate chiar mai mult, dar rezultatul e mai puțin. O situație destul de neplăcută, nu-i așa?

Și exact asta ridică o dilemă majoră: cât de des ar trebui să te așezi la masa negocierilor ca să nu ajungi pe minus? E clar că nu există o rețetă valabilă pentru toți. Ar fi prea frumos. Totuși, profesioniștii din domeniu, economiști și specialiști HR, au conturat câteva linii de urmat.

Majoritatea oamenilor au tendința să se gândească la negocierea anuală. E standardul, nu? Cam așa se întâmplă în cele mai multe companii. Dar e oare eficient când inflația se schimbă, practic, de la o lună la alta? N-aș zice.

Unele persoane sfătuiesc chiar să se urmărească ajustările salariale la șase luni. Sau, în perioadele tensionate, chiar trimestrial. Asta nu înseamnă, totuși, să îl hărțuiești pe șef la fiecare trei luni cu o listă de cereri. Trebuie să fie o abordare inteligentă.

Oamenii ar trebui să urmărească datele oficiale. Cât e rata inflației? Dar indicele prețurilor de consum, care ne arată exact cât s-au scumpit lucrurile esențiale? Informațiile acestea sunt muniție excelentă pentru discuții.

Și, atenție, negocierea nu se bazează doar pe inflație. Deși e un argument puternic. E vital să pui pe masă și realizările personale. Lumea uită des asta: inflația îți dă motivul obiectiv să ceri mărirea, dar performanța este ceea ce dă greutate întregii cereri. Cineva care și-a asumat responsabilități noi sau a avut rezultate peste medie e mult mai bine văzut. E mult mai greu să fie refuzat.

O altă greșeală des întâlnită este focusul exclusiv pe salariul brut. În loc să ceri doar o sumă mai mare în mână, poate că e mai deștept să negociezi beneficii care te ajută direct să compensezi scumpirile.

Toate aceste avantaje îți lasă mai mulți bani în buzunar, bani pe care i-ai fi cheltuit altfel. Practic, îți crește puterea de cumpărare, chiar dacă salariul de bază nu s-a schimbat spectaculos. Un fel de strategie indirectă, dar eficientă.

Sigur, să nu uităm nici de companii. Pentru ele, e o provocare enormă să mărească salariile la viteza inflației, mai ales pentru firmele mici. De aceea, e important să prezinți totul constructiv. Arată-i angajatorului cum poți contribui la creșterea veniturilor sau la scăderea costurilor.

O negociere nu ar trebui să fie o luptă, ci o conversație despre ce valoare aduci tu și cât de important ești pentru echipa lor. Un om nemulțumit din cauza banilor va pleca. Iar costul înlocuirii și training-ului unui om nou e adesea mult mai mare decât o mărire bine gândită. Marile companii știu deja asta.

Până la urmă, frecvența negocierii ține și de domeniul tău. În sectoarele unde oamenii sunt vânați, cum ar fi IT-ul sau anumite poziții din Finanțe, discuțiile pot fi mai dese. În domenii mai vechi, cu reguli stricte, ritmul e mai lent.

Recomandarea principală e să fii mereu atent la ce se întâmplă în piață, să compari salariile pe rolul tău și să iei atitudine. Nu trebuie să aștepți să fii acționat, ci să acționezi tu.