INTERVIU Cristian Onețiu: Digitalizarea în România este mai mult o poveste, pentru că înainte e nevoie de educație

Foto_491_Original

Digitalizarea în România e mai mult o poveste, pentru că educația vine înaintea digitalizării. O mare parte din antreprenori consideră că sunt digitalizați dacă primesc rapoartele de la contabile, neavând însă o strategie, a declarat Cristian Onețiu, antreprenor în serie, într-un interviu pentru Economedia. Acesta spune că, înainte ca un antreprenor să dezvolte soluții de digitalizare, acesta ar trebui să fie educat și să cunoască ce înseamnă acest proces de digitalizare până a ajunge la partea de implementare.

Vodafone Business a organizat primul bootcamp Deschis la Nou. Deschis la Tehnologie prin care își propune să ducă afacerile antreprenorilor români la nivelul următor, cu ajutorul specialiștilor Vodafone și al antreprenorilor români de succes. Cristian Onețiu, antreprenor în serie, s-a numărat printre cei 12 mentori care le-au arătat celor 50 de antreprenori selectați în bootcamp cum pot rămâne deschiși la nou.

Economedia: Care este rolul digitalizării și ce înseamnă pentru un business să se digitalizeze?

Cristian Onețiu: Digitalizarea în România e mai mult o poveste pentru că educația este înaintea digitalizării, nu ai cum să oferi clienților răi o soluție de management cât timp nu există niciun fel de segmentare a clienților.

O mare parte din antreprenori consideră că sunt digitalizați pentru că primesc rapoartele la contabile fără să aibă însă o strategie, un plan de marketing, un plan de business, obiective sau indicatori de performanță.

Digitalizarea fără educație este destul de greu de făcut pentru că antreprenorii sunt foarte simpli. „Am nevoie de acest lucru și la ce mă ajută?”.

Cei care au ales să intre în zona de digitalizare și să-și ia soluții au avut probleme la început. S-au confruntat cu întrebări precum „cum pot să gestionez mai multe categorii de clienți? Cum pot să le vorbesc pe limba lor? Cum pot să mă adresez cu produse specifice pentru nevoile lor?”.

Digitalizarea este strâns legată de educație. De aceea marile corporații au început digitalizarea de ceva timp, însă speranța mea este ca această creștere a competitivității din anii viitori să îi forțeze și pe ei prin copiere. Să vadă că alții care au crescut au introdus sisteme automatizate RPI sau alte tehnologii moderne care au ajutat. Antreprenorii copiază repede. Dacă văd că merg business-urile cu covrigi, fac covrigării. Dacă vor vedea că merg site-urile de tool-urile de automation vor spune că nu știu acel lucru, dar că doresc și ei că au văzut la Georgel că merge, că i-a crescut profitul.

Cred că trebuie scoase în evidență toate exemplele de reușite prin digitalizare, atât prin educație, cât și prin fonduri europene pentru soluții digitale. Cred că sunt mai multe pârghii prin care putem să creștem digitalizarea și adopția digitalizării în IMM-uri.

Digitalizarea în România este destul de slabă. Cum crezi că o să ajungă în următorii ani?

Noi adoptăm destul de greu noi tehnologii. Am mai văzut încă reclame pe Facebook „Fă-ți site-ul pentru compania ta”. Suntem în 2024 și încă mai sunt companii care investesc în astfel de reclame, ceea ce înseamnă că mai au clienți. Nu am speranțe prea mari la digitalizare în masă, însă e foarte important ca noi, ca și români, să lansăm produse de digitalizare, să depășim etapa de custom software pentru alții și să începem să facem produsele noastre.

O mică parte a antreprenorilor caută să facă ceva deosebit, cu impact. Majoritatea vor să facă bani și vor să facă bani copiind cât mai mult ce există: produsul, canalul de vânzare, oamenii. E foarte mult copy-paste în antreprenoriatul mic și mediu, iar în partea superioară a companiilor mai mari e foarte multă birocrație.

Care sunt cele mai mari provocări pentru un antreprenor când vrea să se digitalizeze?

Resursele pe care antreprenorii le au sunt limitate. Pentru a te putea digitaliza trebuie să găsești și să angajezi oameni specializați, care să contribuie la procesul de customizare a acelei soluții la nevoile tale.

Nu au resurse. Ei vin și întreabă cât costă, iar apoi constată că este cam scump. Antreprenorii nu au bani în procesul de implementare, n-au resurse să angajeze oameni specializați. Sunt multe etape pe care nu le-au făcut. Nu au date contabile, nu au date despre vânzări, nu au date despre clienți.

Ajungem la marea problemă, de fapt, care stă în spatele tuturor, lipsa de acces la capital. Un studiu făcut acum 3 ani de zile, în care este și România inclusă, arată că 95% din banii de start-up vin din buzunarul propriu, în general până în 50.000 euro. Țările vestice și nordice se duc undeva spre 500.00-800.000 euro, de 10-15 ori mai mult. Startup-urile din acea regiune se finanțează singure cu cel mult 40.000 euro, iar restul vin din alte forme de capital privat, de capital de risc accesibil, fie privat, fie de stat, ajutoare de stat, fonduri de inovație și de risc ale guvernelor pentru a stimula inovația, pentru că fără inovație e cert că ceea ce ai acum vei avea și peste 10 ani de zile și mediul antreprenorial este responsabil de cele mai multe inovații în ultimii 100 de ani. Acest lucru ne lipsește fundamental: acces la capital.

În ce domenii crezi că o să fie acest acest capital de investiții mai mare?

Capitalul tinde să se ducă acolo unde există viitor. Cam tot ce se termină cu tech: agritech, biotech, edutech. Nu cred că există un domeniu care să nu poată fi eficientizat de tehnologie.

Nu există niciun domeniu care să nu poată fi augmentat de tehnologie și să creeze rezultate mai bune. Dar pentru a avea acces la acea tehnologie, nu mai vorbim doar de o digitalizare și tehnologie în sine, vorbim de tehnologie emergentă care trebuie pilotată consistent, îți trebuie resurse. Există câteva fonduri de venture capital care investesc în acest lucru, însă sunt foarte puține fonduri de investiții și țări care au crescut nivelul de inovație. Aceste țări au avut guverne implicate cu fonduri destinate acestui tip de business-uri riscante, dar care au posibilitatea să inoveze și pe baza cărora să beneficieze toată lumea de acel nou model. Ca stat vrei să creezi modelele noi pe care să le multiplici. Nu te aștepți ca toți să fie inovativi, dar nici nu te aștepți că, dacă nu inovezi, antreprenorii să deschidă covrigării până nu mai funcționează un astfel de business.

Ei nu știu să fac altceva. Trebuie să investești în alte tipuri de activități, în noile economii, în care unul din 10 să aibă acea idee care inovează. Deși toate lucrurile sunt complicate, nu înseamnă neapărat că este mai rău față de alte țări. Nici la nivel de taxe, nici la nivel de dificultate. Sigur, e mai multă birocrație, e o instabilitate a legilor și a fiscalității, sunt lucruri atipice. Dar, pe de altă parte, nivelul de taxe, echilibru încă bun între calitatea oamenilor, formarea lor și salariul pe care îl cer pe piață încă e rezonabil. Încă poți să faci performanță. Există multe nișe libere. Segmente mari de piață care nu sunt dominante de cineva, așa cum este educația, sănătatea, agricultură, energie, producții.

Ce sfaturi ai oferi unui antreprenor la început de drum și care vrea să tragă finanțare privată?

Să înțeleagă un lucru destul de greu de înțeles la început: că un antreprenor construiește trei produse – un produs care este pentru piață, un produs care este pentru piața forței de muncă, un produs care este pentru investitori. Atunci când un antreprenor se duce la un investitor pentru a cere finanțare, acesta nu știe să îi prezinte date și să-și promoveze produsul. Antreprenorii ar trebui să vorbească despre nivel de investiție, randamente, scalabilitate, competiție, piață liberă, piață de oportunitate. Acestea sunt lucrurile pe care vrem să le auzim de la cineva care vrea finanțare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *