Dan Moraru Country Lead 7card by Wellhub /
Sursa: Linkedin
Trendul global de wellbeing a accelerat, în timp ce România rămâne încă în urmă, din cauze precum precauția investițiilor, dar și cultura românească, ce se axează pe tratarea problemei în locul prevenirii ei, spune Dan Moraru, Country Lead 7card, într-un interviu pentru Economedia. Compania a publicat recent un studiu, în care a inclus pentru prima dată România, care arată că 92% dintre CEO români recunosc impactul direct al sănătății mintale asupra performanței organizaționale, dar care ilustrează de asemenea că există în continuare o lipsă a programelor de wellbeing.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Cumva aș zice că singurul lucru diferit este că suntem puțin în urmă la wellbeing, de aici venind și decalajul pe anumiți indicatori, cum ar fi ce nivel de prioritate primesc programele pentru starea de bine a angajaților în afară. Aș zice că trendul se accentuează în ultimii 2 ani, deci e un mic decalaj de timp. E doar o perioadă până când vom prinde din urmă trendul ăsta și vom ajunge la alt nivel”, spune Dan Moraru.
Printre cauzele întârzierii se numără precauția investițiilor, din cauza lipsei de date de până acum în ceea ce privește wellbeing-ul la locul de muncă, dar și cultura românească, care se axează pe tratarea problemei în locul prevenirii ei, spune Dan Moraru. De exemplu, populația din SUA și Germania care practică regulat mișcare fizică sau are un abonament de fitness se ridică undeva la 16–17%, respectiv 21–22%. În România este de aproximativ 6%.
„Crește și la noi. Acum câțiva ani nivelul era pe la 4%, însă acum e mai mare, îndreptându-ne spre 6%. Trebuie să recunoaștem că suntem puțin în urmă din punctul ăsta de vedere. Istoricul cultural nu e atât de puternic, probabil că simțim nevoia de mai multe date ca să justificăm decizia”, afirmă Dan Moraru.
Accelerarea wellbeing-ului în România
Dan Moraru crede că un punct de dezvoltare a României, în ceea ce privește interesul pentru aceste programe de wellbeing în companii, a început după pandemie. Acela a fost un moment când oamenii au înțeles că impactul lipsei de mișcare și al lipsei de sprijin emoțional îi poate afecta personal și profesional.
„Din păcate, în pandemie s-a văzut care este costul și cred că a fost un moment de conștientizare care a accelerat, împingând mult mai mulți oameni să treacă de la înțelegere la acțiune. Foarte mulți au conștientizat că partea de prevenție este extrem de importantă, noi fiind obișnuiți să tratăm mai degrabă decât să prevenim. Au înțeles că sănătatea și starea de bine nu țin neapărat doar de starea fizică, de mersul la sală și alergatul pe bandă. Țin de toate elementele: și de ce mănânci, dar și de echilibrul emoțional. Acum lucrurile merg împreună”, afirmă Dan Moraru.
Din studiu reiese că unele programe, în special cele pentru burnout sau echilibru mintal și emoțional, sunt reactive, ceea ce înseamnă că ele rezolvă problema unei epuizări.
„Totuși, valoarea mai mare ar fi în programele preventive. Este un cost pentru organizație să tratezi și să readuci pe cineva din burnout, pentru că în perioada respectivă există și un minus de productivitate și un cost suplimentar. E bine să investești mai puțin pentru prevenție decât să investești mai mult după apariția burnout-ului”, transmite el.
Discrepanțe între teorie și practică
Studiul arată că 58% dintre liderii de business din România consideră wellbeing-ul un factor esențial pentru succesul financiar, iar 92% dintre CEO români recunosc impactul sănătății mintale a angajaților asupra performanței.
Există însă o discrepanță între părerile bune ale șefilor despre wellbeing și o lipsă a programelor de wellbeing, pe care Dan Moraru o explică prin execuție, adică partea de implementare.
Companiile se pot confrunta cu lipsa de personal care ar trebui să se ocupe de punerea în practică a acestor programe, cu dificultăți în găsirea furnizorilor potriviți pentru ele, dar și cu nevoia de un feedback specific al angajaților.
Pe de altă parte, diferențele pot veni și din specificul industriei sau din zona geografică în care activează compania. De exemplu, în zonele rurale sau în orașele mai mici, unde infrastructura pentru servicii de wellbeing este slab dezvoltată, interesul companiilor pentru astfel de programe poate fi mai redus.
„Diferența în gradul de adopție vine din acești factori obiectivi. Cu cât ești mai urban ca localizare și ai o forță de muncă preponderent sub 45 de ani, cu atât gradul de adopție este mai mare”, explică Dan Moraru.
Printre firmele care au implementat programe pentru starea de bine a angajaților, acesta menționează Pluxee și Hidroelectrica.
Practici pentru starea de bine a angajaților
Cele mai folosite practici sunt accesul la fitness și sport, urmat de suport pentru activități, adică facilitarea contactului cu diverse comunități din care oamenii să-și poată alege activitatea de relaxare sau outdoor preferată.
O altă practică este implementarea accesului la soluții pentru reducerea stresului și suport emoțional.
„Aici intră și consilierea, adică prezența unui psiholog sau terapeut la locul de muncă. Există și aplicații de mindfulness și terapie, care ajută la gestionarea stării mentale, astfel încât să poți evita să ajungi într-o situație de epuizare”, spune Dan Moraru.
Rezultele studiului
Trei sferturi dintre CEO afirmă că angajații apreciază programele de wellbeing, în timp ce 92% dintre CEO români recunosc impactul direct al sănătății mintale asupra performanței organizaționale. Cu toate acestea, România a apărut pentru prima dată în studiul global „Return on Wellbeing 2025”, realizat de 7card by Wellhub.
Datele arată că:
- 41% observă un efect pozitiv asupra retenției;
- 56% afirmă că wellbeing-ul sprijină retenția angajaților;
- 43% spun că a contribuit la reducerea costurilor medicale;
- 55% au remarcat o influență directă asupra absenteismului;
- 47% dintre liderii care se implică personal în wellbeing au crescut bugetele alocate;
- 30% dintre CEO români identifică lipsa de implicare a angajaților drept cea mai mare barieră în implementarea eficientă a inițiativelor de wellbeing.
