La sfârșitul lunii mai, presa britanică a scris că Glovo a concediat 40% dintre angajații platformei de food-delivery Foodpanda din România, platformă pe care a preluat-o recent, chiar într-un apel pe platforma Zoom, de când Glovo a cumpărat FoodPanda. Într-un interviu acordat Economedia, reprezentanții Glovo, Iustinian Belghir, noul manager general în România și Victor Răcariu, manager general Glovo pentru Europa de Sud-Est, au transmis motivul pentru care a trebuit să concedieze angajații FoodPanda pe Zoom și de ce s-ar mai angaja cineva la Glovo după ce au anunțat concedierile în acel mod.
„Acel Zoom este perceput ca pe un lucru foarte rău. Toate discuțiile respective au fost făcute în ianuarie, când existau multe cazuri de COVID. Nu aveam cum să aducem 80 de oameni în ianuarie într-o sală. Evident că am făcut pe Zoom și în momentul respectiv erau mulți colegi în afara Bucureștiului, era perioada cu work from home. Business-ul nostru nicăieri nu are call-center intern, nu avem infrastructura, know-how, spațiu pentru a ține mai mulți oameni. Discuția cu echipa respectivă considerăm că a fost făcută uman, în care oamenii au fost compensați pentru munca făcută și nu au fost presați să semneze un contract. În rest, aproape toată lumea care a fost în echipă, indiferent dacă ne-am suprapus, aproape toată lumea a primit o alternativă”, a declarat Victor Răcariu, general manager Glovo pentru Europa de Sud-Est.
Pentru a arăta că totuși persoanele care sunt la Glovo sunt mulțumite de condițiile de muncă, Iustinian Belghir a transmis că la nivel global, în regiune și în România, compania are un element numit Glovo Voice care măsoară satisfacția angajaților legat de cum relaționează cu managementul și colegii.
„Sunt multe detalii pe care le măsurăm, iar acest „tool” ne-a arătat cât de bine și transparent a fost procesul de preluare pentru că nota pe care echipa din România a dat-o este una peste media celorlalte țări din Glovo, care nu au trecut neapărat printr-o migrare. De ce este relevant? Pentru că dacă angajații te notează cu note care sunt peste medii în comparație cu țările care nu au trecut prin migrare, cred că este un succes intern. În continuare din afară suntem văzuți ca un business cool”, precizează acesta.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Despre taxarea companiilor în platformă: Glovo nu influențează de prețurile practicate de restaurante
Victor Răcariu spune că prețurile care sunt în acest moment în aplicație nu sunt controlate de Glovo, platforma neavând voie să facă acest lucru sau să impună partenerilor un anumit preț.
„Politica de pricing este una care aparține strict partenerilor. Din punct de vedere al operării unui marketplace, selecția este de obicei făcută natural. Dacă (n.r. – restaurantele) o să încerce să aibă prețuri foarte mari, cel mai probabil nu vor mai vinde și le vor scădea vânzările și atunci ar trebui să ajusteze politica de prețuri pe care noi nu o putem influența în niciun fel”, precizează Iustinian Berghea.
Reprezentanții platformei spun că acea taxare pentru companiile existente în platformă este ca un beneficiu pe care Glovo îl oferă business-urilor lor de bază. „Este un comision luat dintr-o vânzare pe care noi o generăm prin investițiile pe care le facem în platformă pentru a aduce clienți”, spun reprezentanții companiei.
Piața de food-delivery: La cât ar putea ajunge în acest an și cum vor arăta trendurile de consum
Piața de food-delivery va ajunge undeva la 800-900 de milioane de euro, în care ar intra toate aplicațiile, potrivit lui Victor Răcariu.
„România este o piață foarte dezvoltată din punct de vedere delivery comparativ cu alte piețe și mult mai mari sau poate mai bogate, ca număr de comenzi. În continuare mai are foarte mult de crescut”, spune acesta.
În ceea ce privește consumul, cei doi reprezentanți ai Glovo spun că oamenii probabil că se vor îndrepta către produse puțin mai ieftine și vor trebui să renunțe la calitate.
„Deja vedem o crește mai mare pe zona de fast service față de restaurantele clasice sau restaurant à la carte, având în vedere că totul s-a deschis și oamenii preferă să mănânce și în oraș. Coșul mediu crește pentru că produsele sunt mai scumpe, dar produsul individual scade, se comandă mai multe produse cu prețuri mici”, transmite Victor.