Interviu. Lângă Craiova se ridică un centru de date de 36 de milioane de euro. Fondatori: “Vorbim de un supercomputer. El e folosit ca un element necesar unei economii pentru a putea accesa proiecte majore”

Randare centru de date ClusterPower

Compania ClusterPower, înființată și controlată de trei antreprenori români, construiește lângă Craiova un centru de date, cu o investiție inițială de 36 de milioane de euro. În total, campusul de lângă Craiova va găzdui cinci astfel de centre. ClusterPower a anunțat că va crea o infrastructură de Inteligență Artificială one-stop-shop, iar proiectul va beneficia și de un ajutor de stat de 82 de milioane de lei. Doi dintre asociați, Cosmin Georgescu și Vladimir Ester, au explicat pentru Economedia.ro ce înseamnă acest centru de date și care sunt beneficiile pe care le va aduce.

 

Pe scurt:

  • Ce se dezvoltă la Craiova? “Vorbim, în fapt de un supercomputer. El e folosit ca un element necesar unei economii pentru a putea accesa proiecte majore, proiecte naționale, proiecte importante. Fără această unealtă nu ai putea să-ți faci calculele necesare”.
  • Ce înseamnă un astfel de centru de date? “Capacitatea primei etape presupune că se poate stoca cam de două ori toată baza de date meteo globală, de când se înregistrează meteo”.
  • Cine va putea beneficia de acest campus? “Noi vedem infrastructura pe care o construim ca fiind una cu o aplicabilitate largă, vorbim de un centru regional de mare capacitate, care are potențialul de a accelera digitalizarea mai multor domenii”.
  • De unde vine resursa umană? “Ceea ce aducem noi e unealta ca specialiștii IT din România să poată să performeze și să dea proiecte competitive globale. Silicon Valley din State ajunsese să aibă la un moment dat limba română ca a doua limbă vorbită. Dorim să ajutăm la întoarcerea specialiștilor IT în România, pentru centrul nostru de date, pentru industrie”

 

Rep: Ați început la Craiova construcția primului centru de date dintr-o serie de 5. Ce reprezintă acesta, ce va fi instalat acolo, ce utilitate va avea investiția?

Cosmin Georgescu: Acest centru de date e un proiect major pentru România, e dedicat tehnologiei, transformării digitale. Tot ce facem azi înseamnă IT, înseamnă digital, înseamnă foarte mult date. Știm că 90% din datele globale au fost create în ultimii 2 ani. Datele care țin de Europa, de regiune pot fi domiciliate acolo unde sunt consumate, sunt foarte multe date pe care noi le avem, ca România, ca Europa. Una dintre destinațiile transformării digitale e legată de aceste date. Proiectul de la Craiova e unul major, prin targetul pe care îl are: acela de a deveni un centru de stocare de informații, dar și de prelucrare a aceastora și de realizare a unor obiective pe care ni le dorim cu toții legate de creștere economică, eficiență, de un termen foarte actual: securitate.

Rep: Practic, va fi vorba despre servere de stocare a datelor. Aveți o dimensiune a echipamentelor, a cantității de date ce poate fi stocată în primul rând?

Vladimir Ester: În primă etapă vorbim de un centru de date ce poate să acomodeze de la 80 până la 400 rack-uri (structurile fizice care asigură plasarea echipamentelor în centre de date, n.red.), ne propunem să ajungem la 4-5000.

Rep.: Ce înseamnă această cantitate, în traducere – datele unei țări, ale unei multinaționale?

Vladimir Ester: Capacitatea primei etape presupune că putem stoca cam de două ori toată baza de date meteo globală, de când se înregistrează meteo. Vorbim despre baze de date la nivel mondial, sunt deja aplicații globale, ca youtube, Facebook, ce consumă cantități enorme de date. Centrul pe care îl creăm are capacitatea să acomodeze acest tip de aplicații globale.

Cosmin Georgescu: Capacitatea unei bazei de date meteo înseamnă înconjurul Pământului cu dvd-uri puse trenuleț – cam asta e capacitatea de stocare a unei baze de date

Rep.: De unde aveți tehnologia? De unde faceți achiziții?

Vladimir Ester: Nu există un singur vânzător, e un mix de achiziție de tehnologie și echipamente, dar și inovația proprie, în ceea ce privește integrarea echipamentelor, modul de integrare a acestora, procesul de exploatare. Vorbim despre vendori globali, lideri în domeniul lor, vorbim de echipamente de procesare de date, stocare, de vendori recunoscuți la nivel mondial, care sunt parteneri în acest proiect. Aș menționat Cisco, f5, probabil ca o noutate pe piața din regiune Nvidia. Compania e foarte cunoscută prin rolul ei în zona de gaming, ce se știe mai puțin e că în plan secundar ei folosesc tehnologia pentru accelerarea aplicațiilor de inteligență artificială. Noi am devenit cloud service provider, certificați să oferim servicii de AI folosind tehnologia și echipamentele lor.

Cosmin Georgescu: Vorbim, în fapt de un supercomputer. El e folosit ca un element necesar unei economii pentru a putea accesa proiecte majore, proiecte naționale, proiecte importante. Fără această unealtă nu ai putea să-ți faci calculele necesare. România are activități legate de cercetare, cum ar fi proiectul celui mai mare laser din lume, are centre de excelență regionale ale unor companii globale, avem companii românești puternice în zona de tehnologie. Ceea ce aducem noi este necesarul de putere de calcul, pentru proiecte mari. Nvidia a participat la dezvoltarea vaccinului anti-COVID realizat de Pfizer. Un supercalculatur similar aducem noi în România. Un proiect similar a fost lansat de Nvidia în UK, Cambridge-1, în 7 iulie.

Vladimir Ester: Acest tip de resursă de calcul ajută la monetizarea datelor pe care businessul le deține, ajută la extragerea de date suplimentare, ce pot duce la noi metode de a genera business. Vorbim de aplicații prin care se pot reduce riscuri, referitoare la securitatea datelor, de exemplu. E util pentru reducerea costurilor. Modelul permite concentrarea unui proiect one time, care e replicabil în timp. Automatizăm.

Cosmin Georgescu: Într-o analiză de zbor în spațiu, calculele sunt extrem de importante și la plecare, ca să nu nimerești în destinație greșită, și la întoarcere. Fără o astfel de unealtă nu că nu s-ar putea realiza astfel de proiecte, dar e vorba de timp. Un calculator nu își propune să înlocuiască oamenii, ci să îi facă mai performanți. Poți analiza scenarii. Primești rezultatele în 15 minute, introduci alte date, primești alt scenariu. Mai e aspectul de securitate – România e pol de securitate din punctul de vedere al know-how-ului, am câștigat în 2019 competiție globală de securitate cibernetică, România a fost aleasă drept gazdă a unui centru de securitate cibernetică. Ceea ce facem la Craiova vine cu un element de securitate important din punctul de vedere al infrastructurii. Urmărim certificare de reziliență Tier 3, un standard al industriei, e cel mai înalt nivel disponibil în România. Acest lucru permite dezvoltarea în siguranță a proiectelor importante regionale. Merge mai departe cu chestiuni ce țin de securitatea datelor, astfel încât să poți să continui munca în caz de dezastre – fie că e vorba de birouri ale companiilor unde nu se mai poate ajunge, de crize pandemice, incendii. Un centru de date poate să acomodeze ușor și rapid 10, 20, 100 de oameni ca în 2-3 ore să reîncepi activitatea.

Vladimir Ester: Există o motivație foarte importantă pentru care am intrat în acest proces de certificare, pentru a putea garanta reziliența în cazul unor aplicații critice, de care pot depinde vieți sau businessuri. Astfel de facilități vin în completarea aplicațiilor IT.

Rep.: Ca schiță a unui astfel de centru de date avem așadar partea de stocare, procesare, acoperite de securitate, plus facilități auxiliare.

Cosmin Georgescu: Aș adăuga o chestiune legată de comunicație. Trăim într-o eră a conceptelor 5G. Ceea ce facem la Craiova aduce un element necesar în sistemul de comunicație –  în interiorul centrului de date conectăm toți operatorii telecom din România. E un hub. Creăm o autostradă digitală, legăm orașe, regiuni. Asta le va permite companiilor o mai bună deschidere. E ceva esențial, cum sunt aeroporturile de legătură, pentru funcționarea internetului și a comunicațiilor de business. Un element important e legat de momentul în care ne aflăm: cu munca la distanță. Departamentul nostru de servicii și cercetare – dezvoltare are în vedere dezvoltarea de produse specifice muncii de la distanță, adăugând elementul de securitate. Există soluții specifice pe care le dezvoltăm. Capacitatea de acolo ne permite să abordăm o gamă largă de utilizatori. Mă refer la domenii critice, cum sunt cele de banking. Dorim să ne implicăm în zona socială, cu proiecte dedicate învățatului la distanță. Infrastructura noastră permite absorbția unei bune părți din necesarul de învățământ la distanță a României. De la ciclul primar la cercetare.

Rep.: Aț dat câteva indicii de potențial clienți. Care ar fi plaja mai largă, vă adreseați așadar și mediului privat și celui public?

Vladimir Ester: IT-ul e peste tot, nu mai există domeniu care să nu aibă legătură cu IT-ul, nu mai există business care să nu folosească soluții digitale. Noi vedem infrastructura pe care o construim ca fiind una cu o aplicabilitate largă, vorbim de un centru regional de mare capacitate, care are potențialul de a accelera digitalizarea mai multor domenii. Putem vorbi și de crearea unor aplicații care să funcționeze ca agregatoare de industrie, de baze de date naționale folosite de toți jucătorii de industrie. Există clar domenii target, pe care le prioritizăm. Dar ne adresăm companiilor și instituțiilor din toate domeiile care au nevoie de soluții digitale.

Cosmin Georgescu: Poziționarea noastră e în centrul industriei automotive, suntem între uzinele Ford și Dacia Renault, putem aborda tot ce înseamnă chestiuni legate de proiectarea automobilelor noi, chestiuni de eficiență, emisii, calcul de divese scenarii. Conducerea autonomă presupune achiziția de multe date din jurul automobiluli și crearea algoritmilor necesari pentru ca automobilul să funcționeze singur. Industria aceasta e printre targeturile noastre. O altă zonă în care România excelează e Energia, vorbim de resurse de energie complete pe care România le are: gaz, petrol, regenerabile, nuclear, hidro. Sistemul energetic distribuie către consumatori această energie, chestiunile care sunt legate azi de funcționare sunt realizate de instituții de profil sau reglementare, nu există o unealtă care să facă legătura între ce se produce și ce se consumă, pentru îmbunătățirea performanței. Din nou, capacitatea de stocare de date, folosirea de date creează baza unor posibile proiecte.

Rep.: Aș vrea să înțeleg cum funcționează partea de AI și care e politica cu privire la confidențialitate.

Vladimir Ester: Procesul de creare a unei aplicații ce folosește inteligența artificială pleacă de la un set de date și prelucrarea acelui set de date. Asta ține de ce se dorește să se obțină. În ceea ce privește confidențialitatea, există metode de anonimizare, pot să disociez informații specifice, dar să păstrez datele. Acesta nu e un concept nou. O dată ce am luat datele și le-am curățat, intrăm în etapă numită training a mașinii. Ăsta e trainingul creierului de AI, el se uită în niște date existente, le memorează și începe singur să se gândească la alte date posibile. Procesul de training se realizează astfel încât atunci când apare o problemă nouă, sistemul să aibă soluție.

Rep: Îmi puteți da un exemplu, de exemplu în industria automotive?

Vladimir Ester: Este de fapt o continuare a metodelor de predicție statistică. Noi putem să zicem cu un procent de 90% acuratețe că mâine va ploua. Ce face AI e că vine să mărească gradul de acuratețe prin analiza de scenarii. Inteligența Artificială poate să zică cu o precizie de 99,99%

Cosmin Georgescu: Pe automotive e conducerea autonomă, unde e nevoie de o capacitate mare de procesare, pentru datele pe care le colectează automobilul. Tu, ca producător, analizezi datele a milioane de mașini, ai nevoie de procesare în timp real și în diverse scenarii. Asta îți dă posibilitatea să proiectezi automobilul. Algoritmul începe să învețe – învață că ceea ce trece pe lângă el e câine, e persoană, arbore, e ceva ce se mișcă sau nu, știe să transmită automobilului să ia decizii. Cu cât există mai multe date pe care calculatorul poate să le proceseze, cu atât algoritmul devine mai performant și poate da predicția necesară pentru diverse scenarii.

Rep.: Ați anunțat o sumă ca primă investiție. Cât e investiția în construcție, în centrală, în harware, cât e softul?

Cosmin Georgescu: Echipamentele IT, incusiv softul, reprezintă undeva la 80% din costurile investiției. E importantă infrastructura din partea de calculator, dar apoi și resursele energetice, cele care asigură funcționarea în cazuri de dezastre. Cam asta e defalcarea pe care o putem face.

De ce veți folosi gaz, care e un combustibil poluant?

Cosmin Georgescu: Parte din strategia noastră energetică de a avea amprentă neutră de carbon o reprezintă viiorul unui mix de energie, care înseamnă centrale fotovoltaice sau regenerabile. În ceea ce privește gazul –  în acest moment Europa privește centralele pe gaz în cogenerearea (noi facem trigenerare) ca fiind elementul necesar al transformării industriei energetice din sud-estul Europei. Există un fond special creat de UE dedicat transformării unităților vechi în unele de trigenerare. Această combinație de utilități rezultate din arderea gazului e cel mai eficient mod de a produce energie. Mai putem vorbi despre un element nou pe care îl cunoaște industria energetică și anume legătura cu hidrogenul. În ceea ce privește motoarele pe care le folosim, proiectul are un parcurs în care înlocuirea gazului natural se va face cu hidrogen.

Rep. Puteți să ne dați detalii despre această centrală pe gaz pe care o veți avea? Cine o construiește, cine vine cu tehnologia? Cine vine cu tehnologia pe hidrogen, care la noi încă nu e implementată?

Cosmin Georgescu: Motoarele sunt produse de grupul Rolls Royce, dedicate eficienței centrului de date. Energia electrică și răcirea centrului de date sunt disponibile în interiorul centrului direct din aceste motoare, legătura pe gaz e realizată de Transgaz, care ne-a autorizat cu tot ce înseamnă parte de proiectare și verificare, iar realizarea legăturii la Transgaz e în lucru. Transelectica ne-a autorizat și a verificat elementele necesare unui astfel de proiect. Realizarea conexiunii e în lucru. Pe partea de hidrogen vorbim de producători care au în vedere compatibilizarea motoarelor. Din perspectiva utilizării hidrogenului în sistemele naționale, acest lucru se va face treptat.

De ce ați ales Craiova?

Cosmin Georgescu: Craiova e un centru de energie, o treime din energia României e produsă în zona respectivă, există legăturile necesare funcționării din punctul de vedere al securității și conexiunii la utilități. A mai fost apoi și suportul autorităților locale în ceea ce privește autorizările necesare și faptul că România consideră regiunea ca una dedicată proiectelor majore. În Craiova e și un centru universitar important, avem nu foarte departe și alte centre universitare. A fost un cumul de factori.

Vladimir Ester: Dintr-o perspectivă a aplicațiilor critice, standardul 5G impune o anumită distanță între locul în care se procesează datele și aplicațiile critice. Centrul nostru are capacitatea să deservească România și întreaga regiune, pentru acest tip de aplicații foarte critice. Putem ajunge și spre Istanbul Kiev, Chișinău, Budapesta, avem poziționarea care ne permite să accesăm o piață largă. E și infrastructura operatorilor telecom.

Rep: De unde vă luați resursa umană? Veți avea nevoie de angajați cu specializare înaltă, care va fi dimensiunea personalului?

Vladimir Ester: Faptul că suntem lângă universitatea de la Craiova e un avantaj, există acolo deja proiecte de cercetare și inovare în domeniul IT, este un factor care se mulează pe strategiea noastră. Există în cadrul absolvenților experți care pot deservi centrul. Centrul va avea personal în permanență în locație. Specialiștii și resursele pe care le folosim sunt resurse certificate de vendorii globali, au niște diplome care le atestă nivelul înalt de pregătire oriunde în lume. Ca număr de angajați, el este dinamic – avem acoperită atât zona de IT, dar și zona de cercetători și zona de experți de industrie.

Cosmin Georgescu: România e cunoscută ca Silicon Valley-ul Europei. Ceea ce aducem noi e unealta ca specialiștii IT din România să poată să performeze și să dea proiecte competitive globale. Silicon Valley din State ajunsese să aibă la un moment dat limba română ca a doua limbă vorbită. Dorim să ajutăm la întoarcerea specialiștilor IT în România, pentru centrul nostru de date, pentru industrie, e atât de necesară resursa umană în diverse domenii.

Vladimir Ester: Noi suntem un business antreprenorial, vedem că tendința forței de muncă se îndreaptă spre outsourcing. Încercăm să mai inclinăm balanța spre a face ca aceste resure extraordinar de capabile, cu spirit de inovație să meargă mai mult spre zona de creație de soluție decât în zona de suport. E un proces pe care îl vedem foarte plauzibil, există apetență pentru implicare în proiecte majore. Semnalele pe care le-am primit o dată cu lansarea proiectului sunt încurajatoare. Vedem colegi din breaslă care doresc să participe în proiectul nostru.

Care va fi dimensiunea centrului, ca număr de angajați?

Vladimir Ester: Estimările depind foarte mult de proiecte, suntem într-o piață extrem de dinamică, putem vorbi de un personal de permanență sau de o echipă extinsă. În momentul de față vorbim de aproximativ 100 de resurse implicate în etapa aceasta, probabil în momentul lansării acest număr se va tripla.

Rep: Când va fi gata primul centru și tot proiectul?

Cosmin Georgescu: Parcursul nostru e legat de realizarea primului centru de date până la final de an, etapele viitoare putând fi completate într-un parcurs de 3-5 ani.

Rep.: Ajutorul de stat. O parte din suma necesară vine din ajutor de stat, o parte sunt finanțări private atrase, fonduri personale. Care e raportul?

Cosmin Georgescu: Ajutorul de stat sprijină proiectul în proporție de 50%, restul e din contribuția noastră și atragere de surse de la băncile locale. Există un mix de surse de finanțare.

Rep: Au mai existat altfel de colaborări cu statul, alte parteneriate, a fost exprimate cereri din partea statului?

Cosmin Georgescu: Din punctul de vedere al parcursului tehnic pe care ne aflăm, suntem autorizați de stat în tot ce facem, de la surse de finanțare la autorizări locale necesare pentru a construi și a funcționa. În ceea ce privește realizarea de proiecte direct pentru stat, deși avem în vedere realizarea de proiecte pilot, nu avem deocamdată.

Rep.: Ați spus că vreți să vă conectați cu 750 de centre de date din lume. De ce, cum vă ajută asta?

Vladimir Ester: Asta presupune accesarea și crearea unei infrastructuri prin care serviciiile centrului de date pot fi accesate cu ușurință, în siguranță, cu timp de răspuns garantat de oriunde din lume. Trăim într-o economie globală, în România sunt prezente companii globale ce au sedii pe toate continentele, le dăm practic acestor companii posibilitatea să își distribuie în cadrul filialelor serviciile centrului nostru de date.

Cosmin Georgescu: Azi lumea se comprimă, distanțele sunt în ore, piața nu mai e una locală, ci una globală, clientul nu mai e cel ce trece prina fața clădirii, ci e unul global. Elementul pe care îl aducem în România e o poartă pentru accesarea acestei piețe globale. Avem un interes să accesăm aceasă piață, va fi accesată de toate companiile din România. Companii care există, companii noi care vor să acceseze o piață globală.

 

Rep: Cum va fi disponibil serviciul? Cu abonamet, cost fix, variabil?

Vladimir Ester: Am gândit un model de tip subscripție, care poate fi pe diferite perioade de timp. Ceea ce ne diferențiază aici e flexibiliatea serviciilor, dăm posibilitatea clienților să își ajusteze tipul de servicii în funcție de nevoi.

Cosmin Georgescu: Industria IT și cea legată de centre de date se schimbă. Modelul nou legat de centre de date e de a oferi soluția completă. Asta înseamnă inclusiv spații de poziționare a echipamentelor, echipamente disponibile pentru cei care își doresc să aibă aceste servicii, posibilitatea de a folosi stocare și centre de calcul. Ideea e de a a avea aces cu ușurință la un serviciu. E vorba de a plăti o sumă mică lunar, în loc să se cumpere un proiect.

Rep: Puteți da un exemplu de cost? Care e diferența pentru un IMM sau o multinațională?

Cosmin Georgescu: Nu putem da prețuri de servicii, acestea depind de niște scenarii.

Poți să iei spațiu, capacitate de procesare sau serviciu de AI pentru a duce proiectul la capăt. Într-un proiect de 1 milion, 2-3 fee-uri de bază pot însemna câteva mii de euro. Nu a existat așa ceva în România, asta ne-a făcut să dezvoltăm servicii de tip one stop shop, totul inclus, pentru a asista companii care nu dețin resurse proprii. Oferim modele hibride.

Rep: Ce se întâmplă în cazul unui incident precum un incendiu, e făcut back-up de date, cum funcționează sistemul?

Vladimir Ester: Există mai multe straturi prin care se realizează asta. E vorba de standardale de proiectare, execuție, operare, certificate de Uptime Institute. Această certificare e făcută în scopul de a proiecta infrastructura, de a o implementa și a opera pentru a evita scenarii de genul acesta. Există modele matematice de analiză a riscului legate de incidente de securitate, calculate și duse la un procentaj foarte foarte scăzut.

Cosmin Georgescu: Standardele de securitate pentru centrele de date sunt foarte stricte, nu se permite de exemplu dezvoltarea acestor facilități în clădiri existene sau în clădiri reconstruite. Nu e suficient să desenezi lucrul potrivit la standard de securitate, trebuie ca o instituție terță să vină să verifice că ce ai realizat tu e bun. Există echipamente care înlocuiesc echipamente defecte în mod automat, sisteme de stingere de incendii din mai multe surse.

Vladimir Ester: În ceea ce privește informația, există mai multe copii de siguranță, făcute între echipamente pentru a împiedica pierderea lor, există zone ale centrului de date cu infrastructură și management separat. Dacă se întâmplă ceva cu o parte, cealaltă preia activitatea. Există copii de siguranță făcute off site, în alte locații geografice. Există parteneri care ne asigură locații care fac asta și cloud. Avem reziliență inclusiv la nivelul providerilor

Cosmin Georgescu: Legat de securitatatea datelor în domenii critice, precum date medicale, energie banking, scenariile țin de a vedea că furnizorul care oferă servicii digitale se conformează autorizațiilor, că este certificat de instituții serioase, că se poate face inspecția on site. Punem asta la dispoziția clienților noștri, nu lansăm un serviciu nelocalizat.

Rep: La cât se va ridica investiția totală din cele 5 centre? De unde vor veni banii pentru următoarele?

Cosmin Georgescu: Nu avem o estimare globală a investiției, ce începem acum va fi multiplicat în mai multe etape. Părțile implicate în viitor țin de partenerii financiari pe care îi avem acum și de implicarea altor companii financiare. Sunt și instituții financiare, inclusiv regionale, care sprijină dezvoltarea unor astfel de centre de date.

Rep: CE a anunțat formarea unei alianțe europene pentru cloud. Veți fi parte din ea?

Cosmin Georgescu: Cluster Power e membru în Alianța Europeană de supercomputere. E parte din asociația de inteligență artificială europeană. Avem în vedere inclusiv crearea de masterate la universități, dedicate industriei de inteligență artificială. Tot parcursul pe care îl avem în vedere e legat de a fi prezenți într-o zonă de asociații europene, care include și partea de asociații a centrelor de date în Europa. Toate aceste demersuri de care vorbeam sunt realizate și suntem în corespondență cu UE pentru proiecte dedicate acestor asociații. De asemenea, suntem asociați cu instituțiile locale în aceste demersuri pentru necesarul european.

Rep: Care sunt datele financiare ale Cluster Power? Care sunt estimările?

Cosmin Georgescu: Datele financiare corespund unui proiect de start-up, în zona dezvoltării proiectulului, proiectării, autorizării necesare. Echipa noastră a desenat serviciile pentru ce ne dorim să facem. Avem deja clienți cărora le furnizăm servicii, prin capacitatea echipei noastre. Sunt chestiuni de început, proiecte pilot ce se vor dezvolta ulterior. Planul de venituri corespunde unei recuperări a investiției în maxim 5 ani.

Rep: Dați-ne câteva detalii despre background-ul dvs. Ce  vă califică în acest domeniu?

Vladimir Ester: Backgroundul meu e din zona de inginerie de infrastructuri IT, ca specializare m-am ocupat de infrastructuri destinate service provider-ilor și centrelor de date. Am făcut parte din echipe din zona de telecom din România, integratorilor de sistem din partea vendorilor globali, am participat în proiecte mari de infrastructură pentru service provideri mari europeni. Din perspectiva antreprenorială,  în ultimii 5 ani am condus propria companie care s-a ocupat de proiecte de infrastructură, zona de management service pentru clienți din SUA și din zona golfului.

 

Foto: Cluster Power

 

Cosmin Georgescu: Eu sunt antreprenor, vin din zona de proiecte de tehnologie și de energie, sunt absolvent de Tudor Vianu, Liceul de Informatică din București, am parcurs inclusiv cursuri specializate în zona de securitate IT, de rețele IT, am un master în conducerea afacerilor. Am participat la proiecte legate de realizarea primei rețele de comunicație pentru birourile Bosch din România, dar și la realizarea centrului de suport Micosoft de la București, a centrului de date al Termoficării Constanța. Profilul meu se leagă de energie, am realizat lucrări la Cernavodă, am fost implicat în proiectul de modernizare a centralei de la Constanța, de realizare a centralei de cogenerare de la Vatra Dornei, de la București, în proiectul primului parc fotovoltaic din România. Cluster Power înseamnă experiență antreprenorială din zona de tehnologie, energie, credem că aducem un proiect major cu o diferențiere clară.

 

 

 

 

 

 

Foto: Cluster Power, randare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.