Gradul de recuperare a sumelor pierdute în urma fraudelor online a scăzut la nivel global de la 7% în 2023 la doar 4% în prezent, arată un studiu realizat de Global Anti-Scam Alliance pe mai mult de 50.000 de utilizatori.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
„Este o cifră la nivel internațional, este foarte greu să identificăm o astfel de cifră pe România pentru că trebuie să luăm în considerare în primul rând că incidentele nu sunt tot timpul raportate”, explică Mihai Rotariu, Manager Direcția Comunicare, Marketing și Media în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), într-o discuție cu Economedia.
Potrivit acestuia, doar 28% dintre victimele fraudelor online aleg să facă o sesizare oficială. În general, acestea raportează întâi către poliție, care are mai multe structuri ce adună astfel de date și deschid dosare, iar abia apoi, în cazuri mai rare, către Directorat.
„După ce au contactat poliția, trebuie să intre în legătură cu banca, iar mulți nu mai au energia necesară să raporteze și la Directorat ca noi mai departe să facem o avertizare. Noi ne bazăm pe notificatori care își dau seama că sunt victime și ne transmit datele”, adaugă el.
Pentru a sprijini utilizatorii în lupta cu amenințările digitale, DNSC a pus la dispoziție un număr unic de urgență – 1911 – unde persoanele care suspectează un atac cibernetic pot suna și discuta cu un operator care le direcționează către instituția competentă, fie că este poliția, ANPC sau alte autorități.
„De exemplu, sună unii utilizatori care se plâng că au fost păcăliți și nu au primit produsul conform cu un anumit site de pe care l-au comandat. Chiar dacă nu este în atribuțiile noastre speța pentru care se sună, operatorul îl direcționează către instituția potrivită. Dacă nu e ANPC, poate fi Poliția, fie la cea mai apropiată secție, fie la petiție@politiaromana.ro, unde poate să depună o sesizare”, spune reprezentantul DNSC.
Pe lângă reacțiile la sesizările primite, DNSC desfășoară și activități proactive.
„Chiar eu am niște avatare de social media, unde în timpul liber „mă abonez” la tot felul de astfel de conținut fraudulos ca să îmi dea mai departe rețelele sociale și alte inițiative de acest gen. Le documentăm, la transmitem mai departe către platforma respectivă pe canalul special dedicat pentru a fi închise. Totodată, când documentăm o astfel de reclamă, așa cum ați văzut, există și un site către suntem direcționați. Este un site de phishing controlat de atacatori. Facem și demersurile necesare prin departamentul nostru tehnic pentru a fi suspendat acel site”, spune Rotariu.
Atacurile cibernetice vin dintr-un ecosistem infracțional global, în care diverse grupări colaborează. Nu tot timpul vorbim despre persoane care acționează în statul respectiv. De multe ori vorbim despre un sistem destul de complex în care anumite grupări de securitate cibernetică colaborează una cu alta pentru a patricipa la un atac de securitate cibernetică.
„O grupare compromite o rețea și vinde accesul mai departe unei alte grupări care vine și livrează malware, alta cere recompensa. Tot acest proces investigativ înseamnă colaborare la nivel internațional, colaborare transfrontalieră între anumite autorități”, avertizează reprezentantul DNSC.
Chiar dacă atacurile par să provină din anumite țări, lucrurile nu sunt atât de simple: un dispozitiv compromis într-un stat poate fi folosit pentru a lansa atacuri în altă parte, fără ca utilizatorul real să știe. Această dinamică a contribuit inclusiv la imaginea exagerată a „hackerului român” din trecut.
„Există și posibilitatea ca un utilizator din Rusia să aibă telefonul infectat cu malware și altcineva din România, de exemplu, să folosească telefonul pentru a lansa un atac într-un alt stat. De asta la un moment dat exista acest mit al hackerului român care era foarte prezent și ataca foarte multe entități din lume. Avem o viteză de internet foarte bună, dar și un nivel de educație cibernetică foarte redus la nivel european, așa că atacatorii ne pot privi ca pe o oportunitate să compromită dispozitive și conturi și să folosească asset-urile respective pentru a lansa atacturi în alte state”, adaugă Rotariu.
Directoratul desfășoară campanii de educare a publicului larg, prin mesaje TV în colaborare cu CNA, dar și prin acțiuni directe în școli, universități și comunități locale.
„Celula familiei este esențială în ecosistemul de securitate cibernetică. Ne putem ajuta reciproc, în special acolo unde există diferențe de expertiză tehnologică între generații. Este foarte importantă cooperarea și comunicarea. Dacă mi s-a întâmplat ceva, trebuie să comunic mai departe și să îi învăț pe ceilalți cum să se ferească”, subliniază Mihai Rotariu.
Persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile, deoarece au un nivel de încredere foarte ridicat în mediul online și nu înțeleg adesea mecanismele aplicațiilor sau ale site-urilor.
„Nivelul de încredere este fascinant de mare, iar asta le face victime ușoare. Vrem să ajungem și în zona rurală și să facem totodată un push și către sistemul educațional, ca securitatea online să ajungă materie obligatorie de predat în școli de la cele mai fragede vârste sau măcar integrată în programa actuală. Le punem copiilor în mînă dispozitive inteligente de la 7-8 ani, ar trebui să știe cum să se protejeze”, afirmă acesta.
Există însă și semne pozitive.
„În toate școlile unde am fost, nivelul de pregătire a fost peste așteptări. În plus, România are deja un istoric solid – în 2019, echipa noastră a câștigat Campionatul European de Securitate Cibernetică”.
Fraudele online au dus la pierderi de bani de peste 1 trilion de dolari în 2024. Fraudele investiționale (investment fraud) sunt cele mai răspândite la nivel european în prezent. În România au luat amploare în ultimii ani fraudele prin care persoanele vulnerabile sunt păcălite să investească în scheme de investiții false.
De asemenea, piața cripto este un teren fertil pentru fraude. Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR), prin structurile sale, a pus sechestru pe criptomonede în valoare de 8 milioane de euro începând cu 2023. Conturile diferitor actori au fost blocate, iar criptomonedele au fost transferate în wallet-urile deschise la ANAF.
Citiți aici mai multe informații relevante despre fraudele informatice.
