Foto: Mihnea Ratte, IQ Digital
Evoluția tehnologiei și o platformă bazată pe inteligență artificială au dus la un proces de digitalizare de peste 80% a operațiunilor zilnice din bancă, spune Dana Dima, vicepreședinte Retail & Private Banking al Băncii Comerciale Române și membru în board-ul BCR. Iar lucrurile nu se opresc și nu se vor opri aici. Digitalizarea ar trebui să simplifice operațiunile pentru clienții persoane fizice, dar și pentru firme și să faciliteze accesul la fonduri europene și programe guvernamentale, dar și să aducă schimbări importante și în ceea ce privește rolul angajaților din sistemul bancar. Fură (ro)boții job-urile oamenilor? Ce fel de operațiuni bancare vom mai putea face în curând din câteva click-uri? Ce înseamnă tehnologia în sectorul financiar? Mai avem nevoie de hârtii? Dispar sediile de bancă? Răspunde la o serie de întrebări legate de viitorul bankingului în era tehnologiei Dana Dima, în culisele Teatrului Național, după ce a prezentat o serie de idei despre economia digitală în cadrul IQ DIGITAL Summit, care a avut loc la Cluj în 14 iunie, eveniment co-organizat de BCR, într-un interviu în două episoade.
Citiți AICI prima parte a interviului, despre efectele economiei digitale în banking, despre noile produse și impactul tehnologiei în dezvoltarea echipelor.
Episodul 2
Economedia: Dvs veniți dintr-o zonă tehnică așadar, dar ați trecut și printr-o etapă antreprenorială. În ce fel v-a influențat asta sau în ce fel a influențat activitatea în cadrul băncii?
Dana Dima: Recunosc că am avut un mare avantaj din două motive: am trăit în perioada potrivită și am avut parte de pregătirea care îmi trebuia. Dinamica de dezvoltare a fost foarte mare în ultimii 30 de ani și a reprezentat un pas enorm de accelereare de business pentru banking. În același timp, facultatea pe care am terminat-o și competențele în Automatizări și Calculatoare m-au ajutat foarte mult să translatez limbajul de business în limbaj tehnic. Or, această integrare între comunicarea de business și cea de IT este, în general, o provocare în activitatea oricărei instituții, nu doar în sistemul bancar. E vorba de legătura aceasta între ceea ce își dorește business-ul și ce înțelege și poate implementa IT-ul. Rolul meu a fost greu, dar în același timp foarte frumos, pentru că am reușit să construiesc ideea de business și să o pot translata în limbaj de programare, ca să zic așa.
Aveți și o experiență antreprenorială, ați încercat să faceți o monedă electronică. Cum v-a influențat această experiență?
Cred că este important să facem o diferență între moneda virtuală, moneda digitală și moneda electronică, care este un echivalent al banilor reali ce permite automatizarea tranzacțiilor financiare (transfer de bani, comerț electronic). Vorbim astăzi de criptomonede, care sunt monede virtuale și țin de zona de tehnologie blockchain. Există o zonă de monedă digitală care funcționează în piață astăzi, mai mult sau mai puțin reglementat, dar probabil lucrurile vor avansa. Discutăm despre euro digital. Deci o să ajungem încet-încet la acel moment. Așadar, dacă mă întorc la momentul antreprenorial, cred că lecția cea mai importantă este să nu ratezi ideea și viziunea. Indiferent că ești antreprenor sau că lucrezi într-o corporație.
Eu cred că o să ajungem la un moment dat și o să avem monede digitale, pentru că societatea s-a schimbat enorm, iar un echivalent electronic al numerarului oferă opțiuni suplimentare pentru modalitățile de plată existente – bancnote și monede. Indiferent cine o va implementa, ea va exista. Pentru că viziunea există, întrebarea este doar cine o scalează, cine reușește s-o transpună în realitate. Pentru că, de fapt, ideea e să nu ratezi viziunea. Trebuie să crezi în ideea ta și s-o duci până la capăt, indiferent unde și cum. Aceasta este lecția pe care am învățat-o: chiar dacă nu ai puterea financiară să îți duci o idee la capăt și indiferent de oricare alte impedimente, nu te opri! Asta e o recomandare pe care o am pentru antreprenori, pentru că știu cum e să fii la început de drum. Nu vă opriți, adunați în jurul vostru oamenii care să creadă în idee și care să vă ajute cu feedback constructiv ca să puteți scala. Și da, va exista și reglementare, va exista și piață. Așa cum tranzacțiile digitale de astăzi nu existau acum 20 de ani, iar astăzi banii deja lucrează în mod digital prin instant payment. Deci banii pleacă, digital, dintr-un cont în altul. Nu cred că moneda digitală o va exclude pe cea clasică, însă cu siguranță că vom vedea și moneda digitală, ca o soluție suplimentară în piață.
Sunt proiecte noi la care lucrați în BCR, pe partea de digitalizare? Ce ar putea să mai apară?
Există trei direcții mari, pe care construim. În primul rând, vrem să transferăm experiența digitală completă către mediul de afaceri. Astăzi, prin George, ne dorim să facem și viața antreprenorilor mai ușoară și oferim onboarding digital (orice antreprenor își poate deschide un cont de afaceri 100% online, direct pe platformă), overdraft digital (oferă posibilitatea accesării unui împrumut de până la 450.000 lei, 100% online, cu un timp de aprobare de 15 minute și fără solicitarea altor documente) și multiple soluții de business disponibile în magazinul George. Lucrăm puternic pe zona de dezvoltare a accesului la programe guvernamentale. Vom încerca să scalăm și în ceea ce privește relația cu instituțiile publice și relaționarea pe zona de programe guvernamentale, pentru că noi credem că este esențială. Dacă vrem să scalăm, dacă chiar vrem să folosim fonduri europene, dacă chiar vrem să folosim programele acestea într-un mod eficient, cred că trebuie să scalăm digitalizarea din bancă și la nivel de instituții publice. Și așa cum a fost exemplul transportului public (plăți contactless, n.red), eu cred că putem să găsim soluții să mergem până la capăt, în așa fel încât orice companie să poată accesa un program guvernamental într-un mediu digital, într-un mod simplu și rapid. Noi am lucrat la partea noastră și tot ce ține de sistemul de banking, dar avem nevoie și de parteneri. De altfel, succesul oricărui proiect stă în colaborare și asta încercăm noi, la BCR, să transmitem mai departe clienților și colaboratorilor noștri.
Există o evoluție pozitivă în privința accelerării digitalizării și o să dau un exemplu. A fost perioada de pandemie, când am avut moratoriul de amânare a ratelor. Acesta a rămas în continuare disponibil, pentru că zona aceasta de digitalizare nu înseamnă că vând un produs și gata. Poți să-ți refinanțezi un credit, poți să ți-l restructurezi, poți să-ți amâni rata, poți să faci ce vrei tu, poți să ți-l plătești și în avans, ai posibilitatea inclusiv să alegi pentru cele două vestite grafice cu rate fixe sau cu rate descrescătoare, deci ai toate posibilitățile acolo, în secțiunea dedicată. Bineînțeles, poți să ceri sfatul unui expert bancar și te poate asista în acest univers digital. Sau poți să faci totul singur. Uitându-mă la rata de adopție, pot spune că avem deja 80% fluxuri digitale. Este adevărat că jumătate dintre ele se fac de către clienți acasă, la serviciu, pe stradă, unde se află ei, iar jumătate se fac asistate de experții noștri. Dar gândiți-vă că am pornit de la zero și suntem la 80% și am pornit de la zero fluxul remote, deci, de acasă, și suntem la 40%. Lucrurile se mișcă fantastic.
Vorbeați despre accesul la programe guvernamentale, de digitalizare inclusiv în zona de fonduri europene. Ce rol are digitalizarea în dezvoltare economică viitoare?
În perioada pandemiei au fost multe declicuri. Atât în zona Casei de Pensii, cât și în zona de plăți APIA și chiar în anumite programe guvernamentale, s-au căutat soluții digitale, pentru că exista o nevoie reală dat fiind contextul în care ne aflam. Ce ar trebui să facem este să ne întoarcem la aceste soluții pe care le-am dezvoltat ad-hoc pentru perioada respectivă și să vedem cum le putem scala. Digitalizarea este obligatorie. Mai mult decât atât, digitalizarea este despre cum poți să îți crești calitatea vieții și nu despre cum facem ca oamenii să rămână fără locuri de muncă. În banking, digitalizarea este despre incluziune financiară și despre cum pot face mai bine cu banii mei, pe termen lung, pentru o viață așa cum mi-o doresc. Fie că vrem să accesăm o finanțare sau un program guvernamental, fie că vrem să călătorim sau vrem să încheiem o poliță de asigurare, avem nevoie de acces simplu la toate acestea. În plus, este esențial ca digitalizarea să fie parte componentă a tuturor serviciilor și produselor pe care le accesăm și avem nevoie să lucrăm integrat – mediu privat, sector public, academia.
Vorbeați în discursul de pe scenă despre Cluj ca hub tehnologic. La ce vă referiți? În ce fel se vede Clujul ca hub tehnologic, pentru că locuitorii de aici nu se simt deosebit de „digitalizați”, chiar dacă PR-ul de oraș asta transmite?
Când am spus că ceasul se dă de la Cluj pe zona de IT, m-am gândit la faptul că România este una dintre țările recunoscute în IT&C datorită Clujului, care în ultimii 20 de ani a devenit un cluster regional de învătare și tehnologie, ce a schimbat geografia tech globală. Am și argumente și o să spun că, de exemplu, noi lucrăm cu foarte multe companii de IT din Cluj pe zona de tehnologie. Avem resurse externe, companii cu care suntem parteneri de dezvoltare de tehnologie și care sunt din Cluj. Iar ca noi sunt și alții. Să știți că, până la urmă, marketing-ul face parte din viața noastră. Este adevărat că poate ne trebuie mai multă structură, iar asta nu neapărat doar la Cluj. Peste tot ne trebuie mai multă structură, un cadru mai bun de lucru și investiții permanente.
Însă, dacă ar fi să mă uit pe harta României, după Cluj începe încet-încet să se dezvolte Iașul și poate Timișoara, dar Clujul este esențial și a fost un exemplu de bună practică pentru celelalte orașe. A arătat că se poate. Mă întorc însă tot la educație și tot la ideea că oricare antreprenor din IT sau din alt domeniu trebuie să înțeleagă diferența între succesul de acum și succesul pe termen lung. Și atunci da, va există un cadru strategic de dezvoltare de business, care va încuraja parteneriatele și un model de creștere cu valoare adaugată mare. Contextul ultimilor ani ne-a arătat că nu mai poți să zici „lucrez cu Banca Comercială Română, deci e perfect, sunt liniștit”. A existat o schimbare de perspectivă, pentru că orice antreprenor are nevoie să se gândească care sunt industriile în care vrea să fie activ, ce vrea să facă, care sunt nișele pe care trebuie să le dezvolte, cum trebuie să dezvolte și care este necesarul de dezvoltare, pentru că are nevoie de investiții. Realist, ultimii ani ne-au arătat că cele mai importante abilități ale unui antreprenor țin de un management financiar solid, de adecvare la realitate și de obișnuința de a lucra cu scenarii de business multiple.
Este adevărat că avem mereu ceva de îmbunătățit, că nu suntem unde sunt alții, poate, dar nici nu suntem atât de departe precum avem uneori tendința să credem că suntem. Dacă e să privesc la țările apropiate nouă sau la cele, să spunem, cultural apropiate nouă, eu aș spune totuși că am construit ceva în anii aceștia într-un mod accelerat. Clujul este important, pentru că cele mai multe instituții și companii își găsesc partener de dezvoltare în Cluj. Și poate că e nevoie de o infrastructură mai puternică și o formalizare mai clară a subiectului hubul tehnologic Cluj. Eu mă bucur că modelul se scaleaza deja. Indiferent de cum este și câte mai sunt de făcut, sunt alte orașe mari care se uită și încearcă să fie chiar mai bune decât Clujul. Și, de fapt, asta e evoluția. Iașul, Timișoara, Brașovul și Constanța, toate ar trebui să pună ceva pe harta. Vedem Iașul – vine din spate, puternic și învățând din greșelile care se întâmplă în jur. Ceea ce e foarte bine. Iar pentru mine, Clujul a deschis o fereastră de oportunitate pentru România și pentru proiectele de inovație care construiesc prezentul și viitorul nostru.
Ca o concluzie, să legăm omul de tehnologie, pe tema momentului – AI. George ia job-uri?
George creează joburi cu valoare adaugată. Cred că avem un număr dublu de oameni care lucrează în dezvoltare și implementare de arhitectură IT&C. Direcția este clară, în spatele oricărei tehnologii sunt oamenii. Ideile oamenilor, viziunea oamenilor este cea care conturează viitorului și trebuie să credem în oameni mai mult decât oricând, pentru că tehnologia va genera evoluție, dar nu va construi. Însă oamenii trebuie să se adapteze și trebuie să ne dezvoltăm IQ-ul digital. Trebuie să ne adaptăm și să ne transformăm, pentru că noi suntem autorii și actorii viitorului.
IQ DIGITAL Summit este un proiect gândit și implementat de echipa Upgrade 100, alături de George, o inovație BCR. Vodafone România este partener de tehnologie, iar evenimentul a fost adus în Cluj de Transilvania Digital Innovation Hub, alături de Transilvania IT Cluster, Agro Transilvania Cluster și Cluster Mobilier Transilvan.