Agricultura nu depinde de o pandemie, culturile cresc oricum, așa că fermierii au trebuit să facă față condițiilor provocatoare din timpul pandemiei, afirmă, într-un interviu pentru Economedia, Michael Beier, Director General al CLAAS Regional Center South East Europe SRL, unul dintre cei mai mari actori de pe piața de utilaje agricole din România.
Potrivit lui, agricultura românească este încă într-un fel de tranziție, astfel că modernizarea parcului existent de utilaje rămâne un subiect major. Țara noastră are o mulțime de utilaje învechite, ceea ce face ca parcul de mașini să fie deloc eficient.
El susține că digitalizarea în agricultură este obligatorie, deoarece duce la o creștere a eficienței, la o scădere a consumului, a combustibilului, a utilizării pesticidelor, erbicidelor și îngrășămintelor.
O altă provocare majoră este legată de resursele umane, deoarece nu există destui oameni calificați, atât pe partea producătorului, cât și la nivel de ferme. „Avem nevoie de tineri, bine educați, care să știe să folosească echipamente de ultimă generație”, spune Beier.
Reprezentantul CLAAS este de părere că România are nevoie de sistemul de învățământ dual, care ar sprijini cu adevărat nu numai agricultura, ci și orice alt fel de industrii.
O altă provocare, potrivit companiei, este infrastructura românească care trebuie modernizată, deoarece duce la o pierdere uriașă de timp.
Vezi integral interviul VIDEO cu Michael Beier, Director General al CLAAS Regional Center South East Europe SRL
Montaj: Ovidiu Micsik, Inquam Photos
Economedia: Cum a fost ultimul an și jumătate pentru CLAAS, ce probleme ați întâmpinat din cauza pandemiei și ce soluții ați găsit, pentru a face compania mai rezilientă?
Michael Beier: Ca să fiu fi sincer, înainte de escaladarea pandemiei, fiecare dintre noi era mai mult sau mai puțin convins că acesta este un alt val al unui alt virus. Așadar, la începutul lunii ianuarie ne spuneam că: „Trebuie să fim atenți, trebuie să luăm toate măsurile deja cunoscute”. Dar odată cu escaladarea problemei, cu primul blocaj, am fost nevoiți să ne oprim activitățile și toți – cu excepția celor care sunt direct implicați în furnizarea de piese de schimb, în distribuția de piese de schimb – ne-am mutat imediat în birourile de acasă. A fost surprinzător cât de rapid s-a făcut trecerea la modul online, deoarece IT-ul nostru era aproape pregătit. Apoi conducerea companiei a trebuit să stabilească noi reglementări în ceea ce privește modul în care avem grijă de angajații noștri, modul în care rămânem în contact. Acest lucru a fost complet nou pentru noi. Este clar: fiind tot timpul în aceeași clădire de birouri, cu un contact direct cu oamenii, există diferite tipuri de coordonare a activității, în comparație cu a fi descentralizat și a fi disponibil numai prin telefon sau prin sisteme de videoconferință.
Deci, aceasta a fost, pentru început, o provocare pentru noi toți, dar cred că în primele săptămâni am stabilit reguli și procese suficiente, care au asigurat că acest contact necesar între toate departamentele noastre și între angajații noștri rămâne la acelasi nivel.
Ați întâmpinat probleme precum întreruperi ale lanțului de aprovizionare, probleme la frontiere, cu furnizarea de echipamente sau piese?
Aceasta a fost la începutul pandemiei o provocare destul de serioasă pentru noi, mai ales dacă iei în considerare faptul că utilajele agricole sunt livrate în principal în martie, aprilie, mai. Deci au fost situații în care ne-am confruntat cu întârzieri uriașe la granițe. Cu toate acestea, lanțul logistic și-a revenit, iar în primul val al pandemiei am reușit să livrăm la timp.
Desigur, a fost puțin mai complicat să menținem contactul cu clienții; afacerea noastră este foarte legată de contactul personal. Utilajele noastre sunt considerate bunuri de investiții. Și, bineînțeles, înainte de a comanda un utilaj, trebuie să oferim sfaturi clienților, trebuie să adaptăm utilajele la nevoile individuale ale clienților. Și aceasta a fost o provocare.
Ce rămâne cu noi după această pandemie?
În primul rând, ceea ce luăm cu noi este experiența. Am înțeles foarte bine cât de important este să avem un contact strâns cu oamenii noștri. Așa că acest lucru va rămâne subiectul cel mai important în afacerea noastră.
Desigur, luând în considerare faptul că am fost foarte limitați în a călători către clienții noștri, am identificat, de asemenea, lucruri precum rețelele sociale pentru a păstra legătura cu piața, cu clienții, pe de o parte. Pe de altă parte, între timp, coordonarea dintre fabricile de producție și noi de aici din România a ajuns să se bazeze acum pe videoconferințe. Și cred că acesta este ceva în care ne-am crescut și eficiența. Deci, mai puține călătorii, mai multă concentrare pe sarcinile individuale. Acest lucru este un efect pozitiv din ieșirea din această criză.
Desigur, așa cum am spus mai devreme, afacerile se fac între oameni și, prin urmare, trebuie să existe contactul personal. Dar toată lumea este acum mai atentă înainte de a conveni asupra unei călătorii de afaceri sau a unei întâlniri. Verificăm mai atent dacă acest lucru este cu adevărat necesar sau dacă putem face asta chiar și online.
A afectat pandemia cererea de echipamente agricole din România sau a amânat deciziile, investițiile?
Agricultura nu depinde de o pandemie. Culturile cresc oricum. Așadar, fermierii au trebuit să facă față acestor condiții provocatoare, neputând să-și vadă furnizorii, neputându-și elibera angajații pentru un weekend și lucruri de genul acesta, pentru a proteja funcționalitatea fermei. Cu toate acestea, cererea era încă acolo, este încă acolo. Agricultura românească este încă într-un fel de tranziție, astfel că modernizarea parcului existent de utilaje rămâne un subiect major pentru agricultura românească.
Ce înseamnă digitalizarea în sectorul agricol și ce proiecte de digitalizare aveți la CLAAS?
Digitalizarea în agricultură este obligatorie, deoarece aceasta duce la o creștere a eficienței, la o scădere a consumului, a combustibilului, ca exemplu. Aici folosim soluțiile și sistemele noastre de ultimă generație, susținând auto-optimizarea mașinilor agricole pentru a crește eficiența, pentru a reduce consumul, pentru a reduce pierderile. Aici suntem pe deplin în concordanță cu ideea de a impulsiona digitalizarea.
Așa cum poate știți, CLAAS are o companie-fiică în cadrul Grupului CLAAS, care se numește CLAAS Electronic Systems. Subiectul principal al acestei subdiviziuni este digitalizarea. Aici vedem cel mai mare potențial în viitor pentru a eficientiza toate operațiunile legate de mașinile agricole.
A afectat pandemia locurile de muncă și care este viitorul locurilor de muncă în agricultură?
Când vorbim despre agricultură în general, despre utilizarea mașinilor agricole, pe de o parte, și proprietarii de ferme, pe de altă parte, provocarea este într-adevăr să avem transparență, să avem date disponibile pentru fiecare proces din cadrul unei ferme. Așadar, aici vedem necesitatea de a schimba puțin și orientarea la nivelul fermei.
Când vine vorba de producători, desigur, construcția clasică a mașinilor s-a schimbat. Componente electronice, sisteme care permit auto-optimizări ale mașinilor agricole, acest lucru este deja obligatoriu.
Aici am văzut în ultimul an o schimbare a profilului angajaților noștri spre conștientizare, modul în care sistemele pot fi utilizate, modul de creștere a eficienței sistemului mecanic.
S-ar putea să știți că avem propria noastră școală profesională CLAAS. Educăm tinerii. Și aici, mecanicul clasic este înlocuit încet de un specialist în mecanică electronică, care acum este instruit în ambele direcții. Datorită faptului că mașinile agricole sunt un echipament complex, l-aș numi într-adevăr de un nivel de înaltă tehnologie.
Care este viziunea dvs. asupra modului în care Green Deal va afecta agricultura? Știm că va afecta ceea ce mâncăm, cum mâncăm. Există un impact și asupra CLAAS?
Categoric. Așa cum am spus mai devreme, ne concentrăm foarte mult pe creșterea eficienței și reducerea costurilor, costuri legate de consumul de combustibil, ceea ce înseamnă automat mai puțină poluare. Aici lucrăm foarte mult, de asemenea, împreună cu universitățile, pentru a dezvolta noi tipuri de sisteme electronice care fac ca întregul proces să fie și mai eficient. Cu siguranță avem acest lucru pe agenda noastră. Și vedem, de asemenea, munca noastră într-un mod în care trebuie să ne orientăm clienții într-o manieră bună. Nu suntem doar furnizori de mașini agricole, ci suntem, de asemenea, foarte concentrați asupra creșterii nivelului de transparență la nivel de fermă. Conectarea datelor este unul dintre cuvintele cheie aici. Acest lucru duce la mai multă transparență, despre cât de mult îngrășământ trebuie să folosesc și lucruri de genul acesta. Ideea este de a reduce la minimum utilizarea pesticidelor, erbicidelor, îngrășămintelor. Acest lucru este cu siguranță pe agenda noastră. Colaborăm foarte strâns cu alte companii din industria noastră, din afara industriei noastre, pentru a avea cu adevărat realizări în termeni de reducere a poluării la sfârșitul zilei.
Și știu că în mai multe țări agricultura nu are o reputație atât de bună. Dar, după părerea mea, suntem o parte a soluției, suntem motorul Green Deal, și nu o parte a problemei.
Are parcul de echipamente agricole un impact asupra atingerii întregului potențial agricol al României?
Călătorind prin țară – și fac asta foarte des –, desigur că văd în ferme echipamente de ultimă generație, pe de o parte. Pe de altă parte, văd o mulțime de utilaje învechite. În opinia mea, avem nevoie, de asemenea, de o reglementare puternică privind poluarea mașinilor agricole, de reglementări mai puternice, deoarece parcul de mașini depășit pe care îl avem în România este în primul rând deloc eficient. Când vedeți un tractor care lucrează pe teren, un tractor vechi de 30 de ani, vă puteți imagina că acest motor nu corespunde deloc cu reglementările de poluare pe care le avem deja la nivel european. Acest lucru este puțin legat de ideea cum să faci parte din acest Green Deal.
Pe de altă parte, revenind la eficiență, astăzi mașinile au productivitate, capacitate mult, mult mai mare. În loc de trei sau patru combine de generație mai veche, acum folosim una. Lucrăm cu până la 14 metri. Pe vremuri aveau 6 metri sau chiar 5 metri. Vă puteți imagina cât de ineficientă este uneori utilizarea de utilaje depășite.
Acesta este, de asemenea, una dintre prioritățile noastre, susținând transparența la nivel de fermă, unde sunt costuri ascunse, unde o fermă acoperă costuri prea mari, pentru a rula un parc de mașini învechit. Acest tip de consiliere face, de asemenea, parte din ceea ce facem zilnic.
Care sunt în viziunea dumneavoastră cele mai urgente probleme ale sectorului agricol, în România? Și poate ai putea schița câteva soluții la acestea?
În primul rând, aș spune că una dintre provocările majore este legată de resursele umane. Într-adevăr, nu avem destui oameni calificați, atât pe partea noastră, a producătorului, dar și la nivel de ferme. Avem nevoie de tineri, bine educați, care să știe să folosească echipamente de ultimă generație. Ceea ce este cu adevărat important ca să conduci o fermă într-un mod eficient. Din perspectiva noastră, aici educația este un punct major.
Când vine vorba de oamenii care deservesc mașinile agricole, știți că avem în Germania acest sistem de învățământ dual, care, din păcate, ne lipsește aici în România. Acest lucru ar sprijini cu adevărat nu numai agricultura, ci și orice alt fel de industrii.
Pe de altă parte, o altă provocare, desigur, este infrastructura românească care trebuie modernizată. Călătorind prin țară de multe, multe ori, este vizibil, puteți simți cât timp pierdeți din cauza lipsei acestei infrastructuri eficiente.
Revenind la agricultură, așa cum am spus, aceasta reprezintă o parte a soluției și nu a problemei. Trebuie să lucrăm puternic la o mai bună reputație a agriculturii, împreună cu autoritățile. S-ar putea să fie o idee bună să aveți ceva de genul unei campanii de imagine pentru agricultură, care indirect ar putea susține și forța de muncă lipsă la nivelul fermelor.
Deci acestea sunt provocările majore. Desigur, birocrația. Vorbind cu clienții noștri aproape zilnic, este ușor de înțeles că trebuie să investească mult timp în pregătirea oricărui tip de hârtii, documente, necesare pentru a-și conduce afacerea.
Digitalizarea – aceasta este una dintre direcțiile principale în care trebuie să includem și agricultura și toate procesele între ferme și autorități.
Și, nu în ultimul rând, avem nevoie de un sprijin puternic pentru implementarea sistemelor de date, care să permită fermierilor să aibă transparență reală, sisteme care demonstrează în timp real starea câmpurilor individuale. Aici am dori să avem un sprijin mai puternic pentru industria noastră.