Foto: Burgas oficial
Integrarea deplină a Bulgariei în spațiul Schengen a complicat și mai mult provocările deja existente în ceea ce privește angajarea lucrătorilor străini, în special în sectorul turismului. Firmele se confruntă acum cu dificultăți tot mai mari din cauza întârzierilor birocratice, a lipsei de coordonare între instituții și a procedurilor administrative învechite. Aceste preocupări au fost discutate la o masă rotundă privind provocările turismului post-Schengen, organizată de Uniunea Bulgară de Balneologie și Turism SPA, scrie Novinite.
Una dintre principalele probleme ridicate este timpul excesiv necesar pentru procesarea vizelor de muncă, care poate dura cel puțin trei luni în cele mai bune circumstanțe. Hotelierii și agențiile de recrutare a forței de muncă raportează că mulți lucrători autorizați abandonează procesul la jumătatea drumului din cauza procedurii prelungite și greoaie, optând în schimb pentru angajarea în țări cu sisteme de angajare mai rapide și mai eficiente. De exemplu, un hotelier a observat că doar procesarea documentelor pentru 80 de lucrători se ridică la 1 000 de pagini, ceea ce pune la încercare atât întreprinderile, cât și instituțiile responsabile cu aprobările.
Dincolo de întârzierile în obținerea vizelor, întreprinderile subliniază ineficiența procesului de primire a lucrătorilor străini. După sosirea lor, angajații se confruntă adesea cu obstacole administrative suplimentare, inclusiv vizite repetate la diverse instituții înainte de a-și putea începe oficial activitatea. Deschiderea unui cont bancar reprezintă o altă provocare, lucrătorii așteptând uneori până la două luni pentru a primi un card bancar. Având în vedere că legislația muncii din Bulgaria impune angajatorilor cu peste 100 de lucrători să plătească salariile prin transfer bancar, această întârziere duce fie la amânarea salariilor pentru lucrători, fie la amenzi pentru angajatorii care recurg la plăți în numerar.
Provocările se extind dincolo de sectorul privat, deoarece instituțiile guvernamentale suferă, de asemenea, din cauza lipsei de personal și a volumului excesiv de muncă. Reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe au explicat că, în ciuda creșterii cererii de vize – estimată la 2,8 milioane de solicitanți anual – constrângerile bugetare împiedică angajarea de personal suplimentar. Bulgaria operează 85 de servicii consulare în întreaga lume cu doar 100 de angajați și 70 de asistenți tehnici. Eforturile de a obține fonduri suplimentare pentru suplimentarea personalului au eșuat, ceea ce a condus la timpi de așteptare lungi pentru solicitanții de viză.
Oficialii Ministerului Afacerilor Interne și ai Agenției de Stat pentru Securitate Națională (SANS) au subliniat, de asemenea, preocupările legate de cererile frauduloase. Aceștia au raportat cazuri de falsificare a cazierului judiciar, în special din partea solicitanților din Tadjikistan și Uzbekistan, precum și cazuri de trafic de persoane. Există, de asemenea, o problemă din ce în ce mai mare legată de utilizarea abuzivă a vizelor de muncă temporare, deoarece unii lucrători intră în Bulgaria cu permise pe termen scurt, dar ulterior călătoresc liber în spațiul Schengen în loc să se întoarcă în țările lor de origine.
Reprezentanții industriei turismului susțin că sistemul de solicitare a vizelor din Bulgaria este învechit și trebuie modernizat, inclusiv prin introducerea cererilor electronice de viză. Lipsa digitalizării descurajează potențialii lucrători și turiști deopotrivă. Cetățenii turci, de exemplu, au arătat un interes crescut pentru turismul de iarnă din Bulgaria, însă mulți sunt descurajați să viziteze țara din cauza timpilor îndelungați de procesare a vizelor.
Ca răspuns la aceste preocupări, ministrul turismului, Miroslav Borshosh, a anunțat că intenționează să înființeze un grup de lucru sub conducerea sa pentru a aborda obstacolele administrative și legislative ridicate de întreprinderi. El a subliniat necesitatea colaborării între diferite ministere și comisii parlamentare pentru a dezvolta soluții eficiente. Potrivit acestuia, accentul ar trebui pus pe reformele viitoare, mai degrabă decât pe atribuirea de vină pentru întârzierile și ineficiența din ultimii patru ani.