Klaus Iohannis, despre inflația mare: Nu este cazul să aruncăm vina asupra Guvernului, Parlamentului sau asupra clasei politice. Vladimir Putin este vinovat de inflația din România

Klaus Iohannis - sursa presidency

Vladimir Putin este vinovat de inflația din România, după ce a declanșat războiul împotriva Ucrainei, iar prețurile la energie nu au apărut pentru că cineva în România a lucrat prost sau nu și-a făcut treaba, a declarat joi președintele Klaus Iohannis, spunând că Guvernul a găsit până acum soluții bune și se străduiește în continua să găsească soluții.

„Am toată încrederea că Guvernul a luat și va lua în continuare măsurile care se impun. Inflația este doar un factor. Haideți să vedem de ce am ajuns aici. Inflația și situația economică dificilă, prețurile la energie nu au apărut pentru că cineva în ROmânia a lucrat prost sau nu și-a făcut treaba. Crize mai urmează pentru că specialiștii ne spun că vor fi probleme în continua cu energia, în plan global, vor fi probleme cu alimentele. Toate acestea au o singură cauză: războiul lui Putin împotriva Ucrainei”, a declarat joi președintele Klaus Iohannis.

El a precizat că Guvernul României poate să amelioreze impactul acestor crize și să ajute consumatorul vulnerabil, persoanele cu venituri mici, însă problema nu este una românească, problema este una globală.

„Și în SUA inflația se apropie de 10%, în țările din Europa inflația este la fel de mare. Trebuie să fim realiști. Crizele nu se vor termina mâine, situația complicată va continua. Guvernul, parlamentarii, politicienii își fac treaba. În multe situații se găsesc anumite soluții, dar nu este cazul să încercăm să aruncăm vina asupra Guvernului sau Parlamentului sau asupra clasei politice. Vinovat este Putin care a declanșat acest război împotriva Ucrainei”, a mai spus Iohnanis.

El a precizat că „acest gGuvern își dă silința și a găsit până acum soluții bune, se străduiește în contnuare să găsească soluții pentru a atenua impactul acestor crize succesive și pentru a face viața românilor în definitiv mai bună.

Șeful statului a precizat că a avut o discuție aseară cu premierul, care a prezentat măsurile pe care le planifică.

„Eu cred că este o încercare grea prin care trecem. Cred că toată lumea va resimți, plătim mai mult pentru benzină, motorină, alimente și este evident că trebuie să fim un pic mai atenți pe ce cheltuim, cum cheltuim și cât cheltuim. Guvernul lucrează la scheme de compensare, se discută și despre anumte scheme de compensări la pensii și așa mai departe Acest război va crea în continuare crize. În crize este important să judeci de 2 ori cum cheltui banii”, a menționat președintele.

 

Sursa foto: Administrația Prezidențială

Comentarii

  1. Presedintele Klaus Iohannis ori face pe prostul, ori chiar este când afirmă că pentru inflaţia crescută din România este vinovat Vladimir Putin, ca si cum până la declansarea războiului împotriva Ucrainei, economia noastră ar fi fost perfectă. Dimpotrivă, la mai bine de 32 de ani de la Revolutia din Decembrie, 1989 si de la căderea comunismului, România este incă un stat nereformat . Aceasta este principala cauză a prelungirii starii de tranzitie, cu consecinte dezastroase pentru tară, in plan economic, social si cultural. Nici după aderarea la Uniunea Europeană in anul 2007 România nu a profitat prea mult din cauza lipsei de reforme interne si a centralizarii excesive. In primul rând atragerea de fonduri europene a fost scazută pentru că că România nu a fost in stare sa facă o reforma administrativ- teritoriala compatibilă cu structurile europene. Din această cauză diferențele economice dintre județe sunt imense, iar birocrația omoară multe proiecte în fașă, desi aparatul administrativ este supradimensionat, fără să facă nimic. De aceea, trebuie recurs la o restructurare a acestor unități administrativ- teritoriale pentru ca structurile respective să fie compatibile cu cele europene, să devină funcționale si eficiente economic, deoarece in prezent cele mai multe dintre judete sunt adevărate feude pentru baronii locali. Trebuie in sfârsit să fie realizată regionalizarea, dar nu formal asa cum o avem acum, cu ADR-uri (Agentii de Dezvoltere Regională) ca organizații nonguvernamentale, ci cu regiuni administrative funcționale, cu forță juridică, adică să poți merge direct la Bruxelles să depui proiecte pe bani europeni fără să mai fi nevoit să treci prin București. În prezent, dintre cele 3.228 de unităti administrativ-teritoriale (UAT -uri), cel puţin 1.000 nu-şi pot asigura din venituri proprii, cheltuielile de funcţionare şi de a asigura servicii minimale pentru viaţa cetăţenilor: salarii, iluminat public, gospodărire. Toate stau cu mâna intinsă si se bazează pe transferuri de la bugetul central sau de la bugetul judeţean. De aceea, in loc de tot felul de acuzatii fără noimă trebuie făcută cât mai curând posibil reforma administrativă, dar pentru asta e nevoie de curaj politic şi de oameni cu pregătire nu de agiamii . Prin această reformă s-ar distruge un sistem clientelar vechi de 55 de ani, iar România ar putea să iasă din această stare sufocantă economic si social.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.