Le Monde: Pentru a scăpa de dependența de gazul rusesc, Grecia își va dubla producția de cărbune

carbune

Grecia își va dubla producția de lignit, o formă de cărbune foarte poluantă, pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc și pentru a se proteja de o eventuală penurie, scrie Le Monde, preluată de Rador.

„Politica energetică a Greciei trebuie să fie flexibilă, trebuie să avem în vedere situația actuală”, a asigurat premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, în cadrul inaugurării de miercuri, 6 aprilie, în nordul Greciei, a unui parc fotovoltaic de 204 megawați (MW), una dintre cele mai mari unități de surse regenerabile de energie din Europa. Pe lângă instalarea panourilor solare și a turbinelor eoliene în toată țara, el a anunțat că centralele electrice cu lignit, o formă epuizată de cărbune foarte poluant, nu se vor închide până în 2023, așa cum planificase inițial guvernul său, ci abia în 2028.

În următorii doi ani, producția va fi chiar dublată. Această tendință este deja în curs: lignitul reprezintă acum 19,83% din producția totală de energie electrică, față de o medie de 7% în urmă cu doar o lună, în timp ce energiile regenerabile reprezintă 21%.

Creșterea producției de lignit este „o măsură temporară și necesară”, insistă purtătorul de cuvânt al guvernului, Yiannis Economou. De la începutul invaziei ruse a Ucrainei din 24 februarie, Atena, care depinde în proporţie de 40% de gazul rusesc și 25% de petrolul rusesc, a căutat să își diversifice aprovizionarea și să contracareze creșterea prețurilor la energie. Într-un an, în Grecia, prețul gazelor naturale a crescut cu 78,5% și cel al energiei electrice cu 71,4% și, în ciuda acordării unui ajutor social în valoare totală de 1,1 miliarde de euro pentru venituri mici, nemulțumirea populației este în creștere.

Într-o primă fază, guvernul a decis să dezvolte un terminal de gaze naturale lichefiate în largul orașului Alexandroupolis, nu departe de granița terestră cu Turcia, pentru a relansa explorările de gaze în Marea Ionică și în largul Cretei, precum și proiectul de conductă EastMed care leagă zăcămintele de gaze naturale offshore din Israel și Cipru până în Grecia.

Dar alegerea de a relansa activ producția de lignit, după ce a redus-o, a dat naștere la numeroase critici. Pentru principalul partid de opoziție de stânga, Syriza, guvernul a elaborat „un plan energetic și climatic fals, prost programat”, făcând Grecia dependentă de gazul rusesc din dorința de a reduce producția de lignit fără un plan alternativ viabil. Pentru Mișcarea pentru Schimbare (Kinal, coaliție de centru-stânga), aceasta este pur și simplu o „recunoaștere a eșecului”.

Guvernul conservator s-a angajat într-adevăr să treacă de la aproximativ 30% din energia electrică produsă în prezent folosind energie regenerabilă la 67% până în 2030 și să elimine treptat producția de electricitate până în 2028 prin arderea lignitului. Din cele 31 de miliarde de euro alocate Greciei ca parte a planului european de redresare după criza cauzată de Covid-19, aproximativ 38% trebuie să fie alocate luptei împotriva încălzirii globale, potrivit guvernului.

„Trebuia să existe un război care să crească prețul gazelor de zece ori pentru ca lignitul să devină temporar mai ieftin”, a justificat premierul. Dar „în niciun caz” aceste schimbări nu afectează obiectivul anunțat de Grecia cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% în 2030 și de atingere a neutralităţii climatice până în 2050, a adăugat el.

Sandy Fameliari, responsabilă cu problemele schimbărilor climatice pentru ONG-ul Greenpeace din Grecia, se îndoiește: „Este un mare pas înapoi, care nu este de înțeles, chiar dacă guvernul încearcă în prezent să se folosească de pretextul că prețurile gazelor au crescut vertiginos”. „Costul energiei provenită din variante regenerabile rămâne cel mai scăzut și mai stabil. Alegerea lignitului într-un moment de urgență climatică nu este justificată și nu este ceea ce își doresc grecii”, continuă cercetătoarea. Potrivit unui sondaj realizat de ONG pe un eşantion de 1.241 de greci, 60% consideră că, în faţa actualei crize energetice, guvernul trebuie să acorde prioritate dezvoltării energiilor regenerabile.

Sursă foto: Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *