Le Monde: Pentru a scăpa de dependența de gazul rusesc, Grecia își va dubla producția de cărbune

Grecia își va dubla producția de lignit, o formă de cărbune foarte poluantă, pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc și pentru a se proteja de o eventuală penurie, scrie Le Monde, preluată de Rador.

„Politica energetică a Greciei trebuie să fie flexibilă, trebuie să avem în vedere situația actuală”, a asigurat premierul grec, Kyriakos Mitsotakis, în cadrul inaugurării de miercuri, 6 aprilie, în nordul Greciei, a unui parc fotovoltaic de 204 megawați (MW), una dintre cele mai mari unități de surse regenerabile de energie din Europa. Pe lângă instalarea panourilor solare și a turbinelor eoliene în toată țara, el a anunțat că centralele electrice cu lignit, o formă epuizată de cărbune foarte poluant, nu se vor închide până în 2023, așa cum planificase inițial guvernul său, ci abia în 2028.

În următorii doi ani, producția va fi chiar dublată. Această tendință este deja în curs: lignitul reprezintă acum 19,83% din producția totală de energie electrică, față de o medie de 7% în urmă cu doar o lună, în timp ce energiile regenerabile reprezintă 21%.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Creșterea producției de lignit este „o măsură temporară și necesară”, insistă purtătorul de cuvânt al guvernului, Yiannis Economou. De la începutul invaziei ruse a Ucrainei din 24 februarie, Atena, care depinde în proporţie de 40% de gazul rusesc și 25% de petrolul rusesc, a căutat să își diversifice aprovizionarea și să contracareze creșterea prețurilor la energie. Într-un an, în Grecia, prețul gazelor naturale a crescut cu 78,5% și cel al energiei electrice cu 71,4% și, în ciuda acordării unui ajutor social în valoare totală de 1,1 miliarde de euro pentru venituri mici, nemulțumirea populației este în creștere.

Într-o primă fază, guvernul a decis să dezvolte un terminal de gaze naturale lichefiate în largul orașului Alexandroupolis, nu departe de granița terestră cu Turcia, pentru a relansa explorările de gaze în Marea Ionică și în largul Cretei, precum și proiectul de conductă EastMed care leagă zăcămintele de gaze naturale offshore din Israel și Cipru până în Grecia.

Dar alegerea de a relansa activ producția de lignit, după ce a redus-o, a dat naștere la numeroase critici. Pentru principalul partid de opoziție de stânga, Syriza, guvernul a elaborat „un plan energetic și climatic fals, prost programat”, făcând Grecia dependentă de gazul rusesc din dorința de a reduce producția de lignit fără un plan alternativ viabil. Pentru Mișcarea pentru Schimbare (Kinal, coaliție de centru-stânga), aceasta este pur și simplu o „recunoaștere a eșecului”.

Guvernul conservator s-a angajat într-adevăr să treacă de la aproximativ 30% din energia electrică produsă în prezent folosind energie regenerabilă la 67% până în 2030 și să elimine treptat producția de electricitate până în 2028 prin arderea lignitului. Din cele 31 de miliarde de euro alocate Greciei ca parte a planului european de redresare după criza cauzată de Covid-19, aproximativ 38% trebuie să fie alocate luptei împotriva încălzirii globale, potrivit guvernului.

„Trebuia să existe un război care să crească prețul gazelor de zece ori pentru ca lignitul să devină temporar mai ieftin”, a justificat premierul. Dar „în niciun caz” aceste schimbări nu afectează obiectivul anunțat de Grecia cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% în 2030 și de atingere a neutralităţii climatice până în 2050, a adăugat el.

Sandy Fameliari, responsabilă cu problemele schimbărilor climatice pentru ONG-ul Greenpeace din Grecia, se îndoiește: „Este un mare pas înapoi, care nu este de înțeles, chiar dacă guvernul încearcă în prezent să se folosească de pretextul că prețurile gazelor au crescut vertiginos”. „Costul energiei provenită din variante regenerabile rămâne cel mai scăzut și mai stabil. Alegerea lignitului într-un moment de urgență climatică nu este justificată și nu este ceea ce își doresc grecii”, continuă cercetătoarea. Potrivit unui sondaj realizat de ONG pe un eşantion de 1.241 de greci, 60% consideră că, în faţa actualei crize energetice, guvernul trebuie să acorde prioritate dezvoltării energiilor regenerabile.