Lidia Capmare, coordonatoarea task-force de fonduri europene la Confederația Concordia, a explicat pentru G4Media care sunt oportunitățile pentru mediul privat prin programele cu fonduri de coeziune. Interviul a fost realizat în cadrul forumului Eurosfat organizat de Europuls, pe 22 septembrie.
De asemenea, a vorbit despre noutățile aduse de mecanismele care implică instrumente financiare și a punctat în același timp dificultățile majore cu care se confruntă încă companiile care vor să obțină finanțări nerambursabile.
Potrivit Lidiei Capmare, în prezent există o serie de programe operaționale care pun la dispoziția IMM-urilor fonduri europene semnificative, gestionate prin intermediul agențiilor de dezvoltare regională. Pe lângă acestea, există finanțări deschise și prin Programul de Tranziție Justă, care are o componentă importantă de sprijin pentru regiunile aflate în proces de reconversie economică.
Ea a menționat și alte programe gestionate de ministerele de resort, cum ar cel al Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Transporturilor, care implementează noi linii de finanțare: „Aici mă refer la un program recent lansat pentru zona de EcoTech, ce vizează finanțarea IMM-urilor din fondul româno-elvețian”, a precizat aceasta. Totodată, se anunță și o nouă rundă a programului Start-Up Nation, destinată antreprenorilor aflați la început de drum: „Asistăm la o nouă iterație a programului Start-Up Nation ce urmează a fi lansată și pentru care va fi deschisă o nouă sesiune de finanțare.”
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a vorbit recent despre posibila trecere de la sistemul clasic de acordare a granturilor la un model mixt, bazat pe colaborarea cu băncile. Lidia Capmare consideră că această direcție marchează o etapă firească în evoluția mediului de afaceri românesc.
„Utilizarea la scară largă a acestor instrumente financiare este, de fapt, un exercițiu de maturizare a mediului de afaceri”, a declarat ea. Aceste mecanisme au un avantaj clar: reduc povara administrativă asupra statului și extind accesul la finanțare.
„Instrumentele financiare au beneficiul de a fi adresabile unei categorii mai largi de beneficiari eligibili, cu preponderență IMM-uri, dar nu doar IMM-uri. Sunt avute în vedere inclusiv companiile de tip Mid Cap – întreprinderile mari”, a subliniat aceasta.
De asemenea, implicarea băncilor și a instituțiilor financiare internaționale ar urma să ducă la condiții mai avantajoase pentru beneficiari. „Configurația viitoarelor instrumente financiare cuprind, pe lângă cerințe reduse de garanții, un discount de dobândă ca urmare a participării diferitelor instituții financiare internaționale la riscul de credit”, a explicat Lidia Capmare, menționând că aceste măsuri vor contribui și la „acoperirea mai multor domenii de activitate, uneori considerate strategice pentru dezvoltarea României.”
În ciuda progreselor și a ofertelor variate de finanțare, mediul de afaceri continuă să se confrunte cu dificultăți semnificative. Capmare a subliniat că birocrația excesivă rămâne una dintre principalele probleme, de la momentul depunerii cererilor până la faza de implementare și monitorizare.
De asemenea, lipsa unui calendar clar și a unei baze unice de informare privind toate programele disponibile creează incertitudine și dependență față de firmele de consultanță.
Potrivit Lidiei Capmare, aceste probleme, combinate cu proceduri greoaie și legislație neuniformă, continuă să afecteze capacitatea companiilor românești de a accesa eficient fondurile europene: „Principalele dificultăți le reprezintă această birocratizare excesivă și procedura greoaie de accesare și implementare a fondurilor”, a concluzionat ea.
