Linia de tren Bucureşti – Giurgiu Nord Frontieră. CFR Infrastructură a desemnat câștigătorul licitației pentru modernizarea căii ferate pe Lotul 2 (93,45 km), contract de 2,25 miliarde de lei

CFR Infrastructură a desemnat asocierea formată din Arcada Company (lider) și Alstom Transport drept câștigător la licitația pentru proiectarea și modernizarea lotului 2 (93,45 km) al liniei de cale ferată Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră, un contract cu o valoare estimată de 2,25 miliarde lei.

„Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA informează că azi, 14 ianuarie 2025, a fost desemnată Asocierea RAILWORKS formată din ARCADA COMPANY (lider asociere) și S.C. ALSTOM TRANSPORT S.A. (asociat), câştigătoare a procedurii de licitaţie publică pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţiile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2””, a transmis compania de Drumuri.

Oferta financiară depusă de asocierea Asocierii Railworks formată din Arcada și Alstom a fost de 2.108.256.817,28 lei fără TVA, criteriul aplicat fiind „cel mai bun raport calitate-preț”.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

Sursa de finanțare pentru „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţiile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2” – proiectare și execuție va fi asigurată din fonduri nerambursabile (CEF) și Bugetul de Stat, iar durata pentru elaborarea proiectului tehnic și execuția lucrărilor va fi de 36 de luni, din care 6 luni proiectare și 30 de luni execuție.

Reamintim faptul că, în cadrul procedurii, au depus oferte următorii agenți economici:
Ofertant unic FCC CONSTRUCCION S.A.;
Asocierea: ARCADA COMPANY (Leader),S.C. Alstom Transport S.A.;
Asocierea: PORR CONSTRUCT (Leader), IMSAT;
Asocierea: ZUE (Leader),CON-A OPERATIONS, UTI CONSTRUCTION AND FACILITY MANAGEMENT.

Valoarea totală estimată a achiziției publice pentru „Modernizarea infrastructurii de cale ferată dintre staţile CF Bucureşti Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră – Lot 2” – proiectare și execuție este de 2.259.457.149,97 lei, fără TVA.

Modernizarea liniei de cale ferată pe traseul Bucureşti Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră (Lotul 2), în lungime de 93,45 km (fără intervalul Vidra – Comana, inclus în Lotul 1), cuprinde inclusiv lucrări de electrificare și de semnalizare, prin implementarea sistemului ERTMS.

Obiectivele specifice ale investiției sunt:

• reducerea timpului de călătorie, prin creșterea vitezei de circulație pe întregul tronson;
• creșterea gradului de siguranță feroviară;
• îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei, gestionând în același timp reducerea emisiilor de poluanți și impactul negativ asupra mediului;
• atragerea călătorilor și a transportatorilor de mărfuri, de la traficul auto către traficul feroviar, pe ruta CF București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră.

Contractul are o durată de 36 luni (6 luni Proiect Tehnic și 30 de luni Execuție), potrivit datelor pe care le-a studiat Economedia. CFR a prevăzut expres în caietul de sarcini obligația antreprenorului de a lucra non stop pe șantier pentru a putea finaliza lucrarea în termenul de doi ani și jumătate. Pentru a permite și trenurilor de marfă să circule pe linia directă, CFR Infrastructură a prevăzut un viaduct cu o lungime de 323 metri la Daia, jud. Giurgiu, în zona cu teren instabil.

Lotul 2 (93,45 km) cuprinde lucrările de modernizare a liniei de cale ferată pe tronsonul Bucureşti Progresu – Jilava – Giurgiu Nord Frontieră, fără intervalul Vidra – Comana (lotul 1), electrificarea în totalitate (inclusiv intervalul Vidra – Comana), o variantă nouă de traseu cu un viaduct în zona Daia, dublarea liniei între Daia şi Frăţeşti, precum şi lucrări de semnalizare, prin implementarea sistemului ERTMS.

Lucrările principale, conform Caietului de Sarcini :

Viaduct de 323 de metri la Daia :

Este a doua etapă a proiectului pentru prima linie de tren din România (linia Filaret-Giurgiu deschisă în 1869), prima fiind refacerea podului peste Argeș de la Grădiștea și a liniei Vidra-Comana pe 12 km, pe unde se circulă începând cu 1 iunie 2024, după o întrerupere de 19 ani.

,,Linia de cale ferată București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră este parte a rețelelor TEN-T și a fost identificată și definită ca linie de cale ferată convențională care trebuie modernizată. Linia de cale ferată București Nord – Giurgiu Nord este prima linie înființată în România și este, parte componentă a rețelelor AGC, AGTC și T.E.R. Linia CF București Nord – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră este o linie importantă, în cadrul rețelei de cale ferată din România, deoarece preia traficul internațional european de pe cele 2 coridoare centrale de pe teritoriul României și face legătura între Coridorul Rhin – Dunăre (fostul Coridor IV) și țările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), prin traversarea Dunării pe Podul Prieteniei, în sectorul de graniță dintre România și Bulgaria. Traseul de cale ferată care face obiectul acestui caiet de sarcini se desfășoară între stațiile București Progresu – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră și este compus din următoarele linii de cale ferată: 103, 106.

Linia 103 (București Progresu km 5+421- Stația Giurgiu Oraș km 67+332), linie la care se fac lucrări de modernizare (exceptând 12,02 km interval Vidra- Comana (Lotul 1) aflat în execuție în prezent) și electrificare;

Linia 106. (Ax stație Giurgiu Nord km 64+044 – Ax Pod Russe km 69+700), ), linie la care se fac lucrări de modernizare și electrificare.

Linia de cale ferată București Nord – Giurgiu Nord Frontieră este o linie importantă în cadrul rețelei de cale ferată din România, deoarece preia traficul internațional european de pe cele 2 Coridoare centrale de pe teritoriul României și face legătura între Coridorul Rhin – Dunăre (fostul Coridor IV) și țările din sud-estul Europei (Bulgaria, Grecia, Turcia), prin traversarea Dunării pe Podul Prieteniei, în sectorul de graniță dintre România și Bulgaria.

CFR SA a anunţat că sâmbătă, 1 iunie 2024, se redeschide circulaţia pe noul pod feroviar din localitatea Grădiştea, iar legătura feroviară între Capitală şi sudul reţelei, pe ruta directă Bucureşti Nord – Bucureşti Progresu – Vidra – Grădiştea – Comana – Giurgiu (şi retur), va dura circa două ore.

Lucrările pentru reconstrucţia podului feroviar peste râul Argeş, situat între Vidra şi Comana, au fost incluse în lotul 1 al obiectivului de investiţii “Modernizarea liniei CF Bucureşti Giurgiu Nord – Frontieră, în contextul în care restabilirea legăturii directe pe calea ferată între Bucureşti şi Giurgiu era prioritară. Astfel, modernizarea căii ferate între staţiile Vidra şi Comana – lotul 1 – a avut ca obiectiv proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru reconstrucţia podului peste râul Argeş, între staţiile Vidra şi Comana, un tronson în lungime de 12,02 km pe care s-a înlocuit de la zero suprastructura căii, s-au construit 99 subtraversări şi structuri de trecere în aria naturală protejată Comana, 16 lucrări de artă – patru poduri, două viaducte şi zece podeţe -, iar cele două construcţii civile noi – Hm Comana şi PO Grădiştea – respectă standardele europene pentru serviciile oferite călătorilor.

“Viteze maxime de circulaţie de 100 km/h – 120 km/h vor fi atinse pe circa 72 de km din cei 93,2 km ai liniei, pe restul traseului garniturile vor circula cu viteze de 70 – 80 km/h (viteza liniei), restricţiile de viteză acoperind o lungime de circa 10 km. Viteza maximă se va atinge pe întregul traseu după finalizarea lucrărilor de modernizare şi electrificare incluse în lotul 2, cu reducerea semnificativă a duratei de călătorie”, precizează administratorul de infrastructură feroviară.

Potrivit sursei citate, podul Grădiştea, pod metalic tip grindă cu zăbrele cu calea jos şi cuvă de balast, în lungime de 1,36 km, inclusiv cele două viaducte care asigură accesul pe pod, este cea mai importantă lucrare de artă din cadrul acestui contract. A fost reconstruit peste râul Argeş la o înălţime de aproximativ 15 metri şi este al doilea pod feroviar complet sudat din România (primul fiind construit pe Coridorul Rin-Dunăre, în zona localităţii Sighişoara, peste râul Târnava Mare). Însă, pentru montarea liniei de cale ferată pe podul de la Grădiştea, antreprenorul a utilizat sistemul slab track (sistem de cale ferată nebalastată), introdus pentru prima dată pe reţeaua feroviară din România.

Sistemul constă în montarea şinelor, prin intermediul celor 8 rânduri de puncte de prindere, direct pe o placă din beton armat prefabricat, un rând de puncte fiind format din două poziţii de prindere a şinei, similar cu o traversă pe o cale ferată balastată. De asemenea, pe toată lungimea podului au fost instalate aparate de compensare, care au rolul de a prelua forţa de dilatare/contracţie, în scopul prevenirii fenomenului de şerpuire a şinei.

“Valoarea totală a contractului pentru lotul 1 (proiectare şi execuţie lucrări), care a cuprins doar lucrările necesare pentru redeschiderea circulaţiei feroviare pe podul Grădiştea, situat între Vidra şi Comana, a fost de 627,42 milioane de lei, cu finanţare asigurată din fonduri europene nerambursabile. Cele două etape ale lotului 1 – elaborare proiect tehnic şi execuţie lucrări – s-au derulat în perioada ianuarie 2021 – mai 2024”, precizează CFR SA.