Lira turcească s-a prăbuşit, duminică, cu 16%, aproape de un minim istoric, după ce preşedintele Tayyip Erdogan a luat cu o zi înainte decizia de a-l concedia pe şeful băncii centrale, cu vederi conservatoare, numind în locul său o persoană care îi împărtăşeşte aversiunea faţă de dobânzile ridicate, transmite Reuters.
Numirea lui Sahap Kavcioglu, fost bancher şi parlamentar al partidului de guvernământ, în dimineaţa zilei de sâmbătă, a marcat a treia oară de la jumătatea anului 2019 când Erdogan a luat decizie de a-l concedia pe guvernatorul băncii centrale.
Kavcioglu a încercat să tempereze îngrijorările referitoare la o depreciere accentuală a lirei şi o inversare radicală a majorării dobânzilor, într-o videoconferinţă de 90 de minute susţinută duminică, în care a spus şefilor de bănci că nu intenţionează să facă o schimbare imediată a politicii monetare, a declarat o sursă apropiată situaţiei.
Dar Goldman Sachs şi alte bănci au anticipat că lira şi activele turceşti vor scădea la deschiderea tranzacţiilor, având în vedere viziunea neortodoxă a noului guvernator şi noua lovitură adusă credibilităţii băncii centrale.
Lira a scăzut duminică cu peste 16%, la 8,4 unităţi pentru un dolar, de la nivelul de 7,2185 unităţi pentru un dolar de vineri, revenind la nivelurile de la începutul lunii noiembrie, când lira a atins în timpul tranzacţiilor un minim record de 8,58 unităţi pentru un dolar.
Erdogan l-a concediat pe guvernatorul Naci Agbal, care a fost numit în noiembrie, și i-a dat postul lui Sahap Kavcioglu, potrivit unui decret publicat în noaptea de vineri spre sâmbătă în Monitorul Oficial. Eliminarea bruscă a lui Agbal a avut loc după ce banca centrală a crescut joi dobânda cu 200 de puncte de bază, dublu față de așteptările dintr-un sondaj Bloomberg.
Este a treia oară de la mijlocul anului 2019 când Erdogan – care a cerut în repetate rânduri rate mici ale dobânzii – a demis un guvernator al băncii centrale. Analiștii au prezis că lira se va prăbuși atunci când piețele se vor redeschide, în contextul în care credibilitatea băncii a încasat o nouă lovitură.
Agbal a preluat funcția de guvernator al băncii centrale a Turciei după săptămâni întregi de scădere a lirei și ulterior a majorat dobânda de referință crescând credibilitatea deteriorată a băncii centrale în rândul investitorilor. Erdogan, care susține o teorie neconvențională conform căreia ratele ridicate de dobândă cauzează inflație, a condamnat ani la rândul, în mod frecvent, banca centrală, când a considerat că instituția stabilea costuri prea mari ale împrumuturilor.
Noul guvernator, Sahap Kavcioglu, este profesor specializat în bănci la Universitatea Marmara din Istanbul și scrie opinii la ziarul pro-guvernamental Yeni Safak. Ziarul a criticat pe prima pagină cea mai recentă creștere a ratei dobânzii, vineri, spunând că decizia „nu ține cont” de cei 83 de milioane de locuitori ai Turciei, ar afecta creșterea economică și ar favoriza în primul rând „deținătorii de bani din Londra”.
Într-un articol publicat de Yeni Safak pe 9 februarie, Kavcioglu a spus că este „trist” să vezi jurnaliști, bancheri și organizații de afaceri din Turcia care caută stabilitate economică în rate ridicate ale dobânzii, într-un moment în care alte țări au rate negative.
De asemenea, el a susținut teoria neortodoxă a lui Erdogan despre relația dintre ratele dobânzii și inflație, spunând că majorarea dobânzii cheie „va deschide indirect calea către creșterea inflației”. Majoritatea bancherilor centrali și economiștilor din întreaga lume consideră opusul ca fiind adevărat și ar înclina în favoarea unei creșteri a ratelor dobânzii pentru a încerca să controleze inflația excesivă.
Kavcioglu preia banca centrală a Turciei după o a cincea lună cu un ritm accelerat al inflației, care a ajuns în februarie la aproape 16%. Lira turcească a scăzut cu peste 7% de la jumătatea lunii februarie.
În ciuda declinului recent, sub scurtul mandat al lui Agbal, lira turcească s-a întărit cu circa 18%, pe măsură ce au crescut așteptările că Turcia se va întoarce la politici monetare mai ortodoxe și va rezista presiunii politice care sugerează costuri mai mici de împrumut.
Kavcioglu, care este și un fost parlamentar al partidului AK aflat la guvernare, a apărat politicile dintre anii 2018 și 2020 când Turcia a început să-și cheltuiască rezervele în valută pentru a încerca să susțină lira în vremuri de volatilitate. De asemenea, în această perioadă, țara a împrumutat zeci de miliarde de dolari prin acorduri swap cu creditori comerciali.
Rezervele brute totale ale Turciei, inclusiv aurul și rezervele deținute de banca centrală în numele creditorilor comerciali, au scăzut cu 20%, la 85,2 miliarde de dolari, anul trecut, până la numirea Agbal, în timp ce rezervele valutare nete au scăzut cu mai mult de jumătate, până la 19,6 miliarde de dolari.