Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a anunţat vineri că ţara sa va aloca anual 5% până la 6% din PIB pentru finanţarea nevoilor de apărare între 2026 şi 2030, relatează agenția de știri AFP, citată de Agerpres.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Războiul Rusiei în Ucraina a determinat NATO să îşi consolideze flancul estic şi să îşi sporească cheltuielile.

Noul preşedinte american Donald Trump, care va fi învestit luni, le-a cerut membrilor Alianţei să îşi crească cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB.

Analize Economedia

Hidroelectrica logo
armament-romania
utilitati, electricitate, energie
Angajați, recrutări
inflatie
aparare militari
baraj Hidroelectrica
joburi, oameni, persoane, agitație, aglomeratie, locuri de muncă, muncă, angajatori, stradă
Neptun Deep
bursa, investitii, indici, cresteri, scaderi, investitori
calcule buget
Biserica fortificată din Bierțan) de Kayle Kaupanger
Economii, Bani, Tineri, Pușculiță
investiții, creșteri, acțiuni, bursă, taur, bull
cresteri, dividende, bursa, piata de capital
Dubai proprietati imobiliare
România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume

Nivelul minim actual în cadrul NATO este de 2%, însă unii membri alocă deja mai mult.

Polonia, care a alocat 4,12% din PIB anul trecut, intenţionează să cheltuiască 4,7% din PIB pentru apărare în 2025.

În 2025, Lituania va aloca între 3 şi 4% din PIB.

“Am convenit să alocăm între 5 şi 6% din PIB pentru apărare în fiecare an între 2026 şi 2030”, a declarat Nauseda pentru jurnalişti după o reuniune a Consiliului de Securitate al acestui stat baltic.

Parlamentul va trebui să aprobe acest buget în fiecare an.

Ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys, a declarat că “vremurile dificile necesită decizii şi o guvernare îndrăzneţe”.

“Le cerem aliaţilor noştri să ne urmeze exemplul. Era strategiilor pasive a luat sfârşit”, a adăugat el pe reţeaua X.

Membră a UE şi NATO, cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, Lituania se numără printre cei mai fervenţi susţinători ai Ucrainei şi se teme că ar putea fi următoarea ţintă a Rusiei dacă aceasta va câştiga războiul împotriva Kievului.

“Probabilitatea unei agresiuni militare ruse rămâne reală, dar nu este inevitabilă. Trebuie să ne intensificăm semnificativ eforturile pentru a ne consolida capacităţile de apărare şi de descurajare”, a mai spus Nauseda.

“Securitatea noastră este asigurată de apartenenţa la NATO, dar va fi eficientă doar dacă suntem pregătiţi să ne apărăm”, a mai spus el.