Lungul șir al modificărilor legislative din piața de energie. Laurențiu Urluescu, AFEER: Este deja a 20-a oară când furnizorii sunt nevoiți să modifice facturile. Modificările presupun costuri semnificative, pe care nimeni nu le decontează, pe lângă banii pe care statul nu îi rambursează furnizorilor

Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER) amintește că piața energiei electrice nu s-a re-liberalizat complet după 1 iulie 2025, cu doar a fost eliminată subvenția pentru consumatorii finali. Asociația trece în revistă lungul șir al modificărilor legislative din piața de energie din ultimii 10 ani, Laurențiu Urluescu, președinte AFEER, afirmând că „este deja a 20-a oară când furnizorii sunt nevoiți să modifice facturile”. Potrivit lui, modificările presupun costuri semnificative, pe care nimeni nu le decontează, pe lângă banii pe care statul nu îi rambursează furnizorilor pentru schema de plafonare-compensare, unde decontările sunt blocate de peste un an și jumătate, iar restanțele statului față de furnizori deja depășesc 6 miliarde de lei.

Începând cu data de 1 iulie 2025, a avut loc o singură modificare: a fost eliminată subvenția acordată de stat consumatorilor de energie electrica, prin intermediul furnizorilor de energie”. Acesta este mesajul pe care Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER) îl transmite ferm în cadrul campaniei „Un consumator informat este un consumator protejat”.

Această inițiativă a AFEER, lansată în urmă cu mai mulți ani, are ca scop sprijinirea consumatorilor prin furnizarea de informații corecte, relevante și actualizate privind funcționarea pieței de energie. În contextul apariției unor interpretări eronate în spațiul public, AFEER consideră esențială clarificarea faptului că, deși mecanismul de compensare a fost eliminat, regulile de funcționare a pieței de energie electrică rămân neschimbate.

Analize Economedia

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

Context și clarificări pentru o corectă informare a consumatorilor de energie

Piața de energie electrică din România a trecut, în ultimii ani, prin mai multe etape de transformare. Prezentăm o scurtă trecere în revistă a principalelor momente legislative și de reglementare:

• 1 ianuarie 2014 – consumatorii non-casnici din România au trecut exclusiv pe piața concurențială de energie electrică, începând din acel moment să își negocieze contractele cu furnizorii, fără a mai beneficia de prețuri reglementate de stat.

• 1 ianuarie 2018 – prețul energiei electrice a fost liberalizat și pentru clienții casnici.

• 1 ianuarie 2021 – liberalizarea pieței a fost reconfirmată și consolidată, marcând o nouă etapă de funcționare în condiții de concurență reală

• 4 octombrie 2021 – a fost adoptată Ordonanța de Urgență nr. 118/2021, prin care s-au introdus schemele de plafonare și compensare a facturilor la energie electrică și gaze naturale.

Pe toată perioada 2021 – 2025, prețurile energiei furnizate consumatorilor au reflectat prețurile reale din piață, însă statul a intervenit prin acordarea de subvenții care, potrivit legii, trebuiau suportate temporar, în primă instanță, de furnizori și ulterior decontate acestora de către stat.

• 1 iulie 2025 – a fost eliminată subvenția acordată de stat tuturor consumatorilor prin intermediul furnizorilor. Astfel, dacă până la această dată o parte semnificativă din valoarea facturii era acoperită de stat, începând cu 1 iulie 2025, consumatorii suportă integral costul energiei consumate, cu excepția celor care se încadrează în categoria consumatorilor vulnerabili.

Este important de subliniat că prețul energiei electrice furnizate consumatorilor a fost și rămâne stabilit de piață, atât înainte, cât și după eliminarea subvențiilor. În practică, asta înseamnă că începând din 2018 prețul pentru majoritatea consumatorilor din România era stabilit de dinamica reală din piața internă, precum și de evoluțiile din piețele europene cu care România este interconectată, amintește AFEER.

Evoluția prețurilor și impactul în facturi

Potrivit rapoartelor operatorilor de piață, în ultimii ani marcați de crize succesive – sanitară, economică, energetică și geo-politică – prețurile energiei electrice au înregistrat fluctuații semnificative. Pe Piața Centralizată pentru Contracte Bilaterale – LE-FLEX, prețul mediu al produsului banda (livrare la putere constantă in fiecare oră) a fost: 755 lei/MWh în 2023, aproximativ 507 lei/MWh în 2024, iar în iunie 2025, circa 620 lei/MWh, cu peste 20% mai mult față de media anului precedent. De asemenea, ultimele tranzacții pentru semestrul II din 2025 și pentru anul 2026 s-au încheiat la prețuri de peste 600 lei/MWh. Aceste prețuri se reflectă direct în facturile consumatorilor. În plus față de costul energiei active, facturile includ și: tarifele de transport și distribuție, tariful pentru serviciul de sistem, certificate verzi, contribuția de cogenerare, contribuția CfD, accize, TVA, precum și costuri pentru profilare si dezechilibrele generate în sistem.

Furnizorii de energie joacă un rol esențial în echilibrul pieței și al sistemului energetic național, acționând ca integratori între producători și consumatori. Pentru a estima cât mai corect necesarul de energie, aceștia analizează în permanență comportamentul de consum al clienților. Abaterile față de estimări – fie prin scăderi, fie prin creșteri bruște ale consumului – generează dezechilibre și respectiv, costuri suplimentare. Deoarece decontarea în România se face la fiecare 15 minute, furnizorii trebuie să gestioneze continuu aceste variații, utilizând toate mecanismele disponibile de tranzacționare: contracte la termen, piețele spot, piața de echilibrare etc., pentru a optimiza costurile și a proteja interesul consumatorilor.

Furnizorii au susținut financiar schemele de plafonare-compensare a facturilor la energie, implementate de autorități, amintește AFEER.

Asociația transmite că furnizorii au suportat integral, în primă etapă, costurile schemei de compensare, încasând de la consumatori doar sumele compensate. Statul ar fi trebuit să le deconteze diferența dintre prețul de piață al energiei și prețul plafonat/subvenționat, însă decontările sunt blocate de peste un an și jumătate, iar restanțele statului față de furnizori deja depășesc 6 miliarde de lei.

„Ultimele facturi validate, până în prezent, de ANRE în vederea compensării sunt cele aferente lunii ianuarie 2024, iar, până în acest moment, documentele furnizorilor au fost extrem de riguros verificate de către ANRE, înainte de a fi decontate sumele cuvenite”, transmite Asociația.

Contrar celor vehiculate în spațiul public, furnizorii nu au avut de câștigat de pe urma aplicării schemei de plafonare-compensare. Astfel, la început, componenta de furnizare prevăzută de lege acoperea costurile acestui serviciu, însă, în scurt timp, din cauza creșterii costurilor cu echilibrarea și a celor financiare generate de împrumuturile necesare pentru a acoperi sumele care trebuiau compensate de stat, întârziate la plată, această componentă a devenit insuficientă pentru a acoperi cheltuielile reale de furnizare, mai arată AFEER.

Noi modificări la facturile pentru consumatorii casnici

În sprijinul consumatorilor de energie electrică, asociația informează că, în acest moment, membrii AFEER lucrează la noi dezvoltări ale aplicațiilor/sistemelor informatice dedicate procesului de facturare. Astfel, acestea vor fi adaptate pentru a respecta prevederile Ordonanței de Urgență nr. 35 din 27 iunie 2025, care introduce un nou mecanism de sprijin destinat consumatorilor casnici aflați în situații de sărăcie energetică. În perioada 1 iulie 2025-31 martie 2026, persoanele singure, cu un venit net lunar de maximum 1.940 lei, și familiile, cu un venit net lunar/membru de maximum 1.784 lei, vor primi un sprijin financiar sub forma unui voucher electronic de energie în valoare de 50 lei lunar.

Concret, furnizorii sunt obligați să elaboreze noi modele de facturi, care să reflecte în mod clar subvențiile acordate acestor categorii de consumatori. Astfel, noile facturi vor include un cod de bare suplimentar, care va putea fi activat la momentul plății efectuate cu ajutorului voucherului în rețeaua oficiilor poștale.

Atenție! Acest cod de bare, care se va regăsi pe ultima pagină a facturii tuturor consumatorilor casnici, va fi funcțional doar pentru consumatorii vulnerabili care îndeplinesc condițiile stabilite prin OUG 35/2025 și care se regăsesc pe listele oficiale transmise de autoritățile competente.

Laurențiu Urluescu, președinte AFEER: „De la introducerea schemei de sprijin privind plafonarea și compensarea prețurilor la energie, cred că este deja a 20-a oară când furnizorii sunt nevoiți să modifice facturile. Aceste modificări presupun costuri semnificative, costuri pe care nimeni nu le decontează. De asemenea, nici sumele de bani pe care furnizorii le-au împrumutat de la bănci pentru a susține aceste scheme în numele statului nu au fost recuperate.

Noi, furnizorii – și, în general, întregul sector energetic – am fost alături de autorități ori de câte ori a fost nevoie. Din păcate, ne aflăm din nou într-o situație complicată și sensibilă, iar acuzațiile se îndreaptă, ca de obicei, către furnizori. Dacă există un caz punctual in care unul dintre furnizori greșește, este normal să fie tras la răspundere. Dar nu este corect să fie incriminată întreaga breaslă. Suntem afectați de aceleași probleme care apasă pe întreg sectorul energetic: lipsa investițiilor în capacități flexibile de producție, reglementările neclare și instabilitatea legislativă.

Asociația noastră – AFEER – susține o piață de energie transparentă și funcțională, în care atât consumatorii, cât și furnizorii să acționeze responsabil și bine informați”. Ne bucură faptul că, la foarte putin timp dupa eliminarea schemei de plafonarecompensare, au început să apară primele semne ale relansării competiției – furnizorii iși imbunătățesc ofertele pentru consumatori”.