„Măr otrăvit” în legea privind amnistierea evaziunii sub un milion de euro: Contribuabilul suspectat de evaziune fiscală poate evita urmărirea penală dacă acceptă eticheta de „evazionist”

Modificările aduse recent legislației privind combaterea evaziunii fiscale au drept scop, printre altele, simplificarea procedurilor de recuperare de către stat a prejudiciilor provenite din astfel de infracțiuni de până la 1.000.000 de euro. Astfel, Legea nr. 126/2024 oferă contribuabilului suspectat de evaziune de către autoritățile fiscale posibilitatea să achite prejudiciul majorat și penalitățile aferente, pentru a nu fi supus urmăririi penale. Însă, dacă alege să plătească, își recunoaște automat fapta și renunță la orice mijloc de a-și dovedi ulterior nevinovăția și de a-și recupera sumele achitate. În plus, noua lege intră în contradicție cu Codul de procedură fiscală, pe anumite aspecte, și conferă inspectorilor fiscali atribute de procurori, arată o opinie formulată de Emanuel Bondalici, Senior Managing Associate, și Cătălin Chibzui, Managing Associate, Reff & Asociații | Deloitte Legal.

Legea nr. 126/2024 privind unele măsuri pentru consolidarea capacității de combatere a evaziunii fiscale, care modifică Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale, a intrat în vigoare în data de 16 mai 2024 și reglementează o serie de infracțiuni noi. De asemenea, ea aduce modificări inclusiv cu privire la cauzele speciale de nepedepsire (situațiile în care o persoană care a comis o infracțiune scapă de pedeapsă) pentru prejudicii sub pragul prevăzut de lege, care acum a fost majorat de la 100.000 de euro la 1.000.000 de euro.

Un element de noutate este reprezentat de cauza de nepedepsire care conferă autorităților fiscale atribute rezervate până acum organelor judiciare (de la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005). Conform noului text de lege, în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, fapta nu se mai pedepsește dacă prejudiciul este mai mic de 1.000.000 de euro, iar contribuabilul achită efectiv prejudiciul, majorat cu 15%, precum și dobânzile și penalitățile aferente, în termen „de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat”. În acest caz, „organele competente” sunt autoritățile fiscale, care nu vor mai sesiza organele de urmărire penală, ci vor constata direct aplicabilitatea cauzei de nepedepsire. În consecință, contribuabilul va putea opta pentru plata sumei datorate și va evita, astfel, deschiderea unui dosar penal.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Sumele achitate nu se pot recupera ulterior

Pe de altă parte, Codul de procedură fiscală prevede că prejudiciul stabilit în urma unui control fiscal (indiferent dacă e vorba de inspecție fiscală, control inopinat, control antifraudă, verificarea situației fiscale personale sau verificare documentară) în baza suspiciunilor de evaziune fiscală se evidențiază în procesul-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală. Contribuabilul poate achita aceste sume și le poate recupera, ulterior, în măsura în care organele penale constată că aceste sume nu erau datorate.

Contrar dispozițiilor de mai sus, pentru a beneficia de cauza de nepedepsire, contribuabilul trebuie să achite prejudiciul și, mai mult, să recunoască la finalizarea controlului că a săvârșit o faptă de evaziune fiscală. Iar în acest caz nu va mai avea posibilitatea să recupereze sumele achitate, deoarece organele judiciare nu ajung să se mai pronunțe cu privire la existența sau nu a faptei respective.

Această concluzie este evidentă în cazul inspecției fiscale, al controlului inopinat, al verificării situației fiscale personale și al verificării documentare, dat fiind că, potrivit Codului de procedură fiscală, autoritățile fiscale sunt obligate să sesizeze organele penale cu privire la potențialele infracțiuni. Practic, dacă autoritatea fiscală consideră că există indicii de evaziune fiscală, trebuie să întocmească un proces-verbal de sesizare a organelor penale și să înceteze controlul. Cu toate acestea, după intrarea în vigoare a Legii nr. 126/2024, obligația sesizării organelor de urmărire penală ar trebui „amânată” până la expirarea termenului de 30 de zile în care contribuabilul poate achita prejudiciul majorat cu 15%, precum și dobânzile și penalitățile aferente. Cele două texte de lege sunt contradictorii, ceea ce va genera un blocaj procedural, pentru că, dacă acțiunea de control încetează, nu este întrunită condiția pentru aplicarea cauzei de nepedepsire, respectiv „finalizarea controlului efectuat de organele competente, în urma căruia se individualizează un prejudiciu datorat bugetului general consolidat”.

În cazul controlului antifraudă, dacă sunt indicii de infracțiuni, inspectorii antifraudă sunt obligați să sesizeze organele de urmărire penală prin procesul-verbal emis la finalizarea controlului. În cadrul acestui proces-verbal se individualizează într-adevăr prejudiciul, dar fără să se emită o decizie de impunere. Or, din perspectiva Codului de procedură fiscală, doar decizia de impunere reprezintă un act administrativ, care poate fi contestat și atacat în instanță. Procesele-verbale emise de inspectorii antifraudă, respectiv cele de sesizare a organelor de urmărire penală, nu sunt acte administrative, ci doar acte cu rol de mijloc de probă.

Concret, dacă un contribuabil ar decide să achite prejudiciul majorat pentru a beneficia de cauza de nepedepsire, nu ar mai avea niciun mijloc legal pentru a dovedi că nu este vinovat de evaziune fiscală. Mai mult, contribuabilul nu va primi niciun act administrativ pe care să îl conteste în fața instanțelor. Însă, dacă contribuabilul nu acceptă acuzația de evaziune fiscală sau vrea să conteste rezultatul controlului, această cauză de nepedepsire nu poate fi aplicată.

Recunoașterea vinovăției expune contribuabilul la interpretări greșite și abuzuri

Mai mult, recunoașterea faptei în afara cadrului prevăzut de Codul de procedură penală privează contribuabilul de garanțiile oferite în cazul acordului de recunoaștere a vinovăției, respectiv dovada că sunt probe suficiente cu privire la existența faptei și la vinovăția persoanei care a comis fapta, precum și asistența juridică obligatorie. Dincolo de aceste garanții, acordul de recunoaștere este analizat în instanță, unde îi este confirmată legalitatea. În schimb, nici Codul de procedură fiscală și nici Legea 126/2024 nu prevăd astfel de garanții, care sa pună la adăpost contribuabilul de o eventuală interpretare greșită a prevederilor aplicabile sau de eventuale abuzuri.

Practic, această cauză de nepedepsire se transformă într-o veritabilă recunoaștere a vinovăției cu privire la o faptă care nu va fi supusă analizei unui organ judiciar sau a unei instanțe.

Având în vedere toate aspectele de mai sus, introducerea noii cauze de nepedepsire pare a fi o modalitate de a scurta parcursul judiciar care urmărește atragerea banilor către bugetul de stat, dându-i contribuabilului aflat sub presiunea unei potențiale sesizări penale posibilitatea să aleagă dacă achită prejudiciul majorat cu 15% (plus dobânzi și penalități) sau suportă costurile și implicațiile unui proces penal în cadrul căruia să-și probeze nevinovăția.

Întrebări care așteaptă răspuns

În concluzie, rămân o serie de întrebări care trebuie să își găsească răspunsul în practica viitoare a autorităților fiscale. Una dintre ele este cum va putea un contribuabil care vrea să beneficieze de cauza de nepedepsire (strict pentru a evita urmărirea penală) să recupereze sumele achitate, în condițiile în care nu are un act administrativ pe care să îl conteste.

În plus, trebuie lămurit dacă un contribuabil care achită prejudiciul pentru a beneficia de cauza de nepedepsire va trebui să își modifice structura de afaceri pentru perioadele fiscale următoare, ținând cont că recunoașterea vinovăției ar putea fi folosită în controale fiscale viitoare ca o recunoaștere a unei conduite fiscale nelegale.

Totodată, este neclar cum vor demonstra autoritățile fiscale fapta de evaziune fiscală și cu ce mijloace juridice se va putea apăra contribuabilul de latura subiectivă în fața unor inspectori care nu au calitatea de magistrați.

Care mai este avantajul practic pentru contribuabilul care plătește pentru a scăpa de stresul și costul unui dosar penal, dacă organele de urmărire penală au în continuare dreptul să se sesizeze din oficiu cu privire la săvârșirea infracțiunii? Desigur, dosarul penal va fi clasat în virtutea intervenției cauzei de nepedepsire, dar beneficiul obținut ca efect al plății va fi diluat semnificativ.

Nu în ultimul rând, este important să se clarifice dacă, în cazul în care decide să plătească, contribuabilul mai are vreo pârghie legală pentru a-și proba nevinovăția și a scăpa de „eticheta de evazionist”.