Sursa foto: Pixabay
Ministrul Finanțelor, Marcel Ciolacu, a declarat la Ziarul Financiar că primele trei măsuri fiscale propuse la Bruxelles au fost impozitarea microîntreprinderilor, un impozit minim pe profit pentru marile corporații și restructurarea facilitățile fiscale pentru agricultură și construcții. Acesta spune că măsurile nu sunt unele definitive, iar forma finală va fi decisă de coaliția de guvernare.
„Trebuie să avem în vedere că această taxă pe cifra de afaceri (nr. red – impozitarea multinaționalelor) are un rost cât de poate de evident: de a impune un impozit pe profitul minim al marilor corporații care sunt cu pierderi fiscale înregistrate de-a lungul timpului, inexplicabile din punctul nostru de vedere, urmează să lămurim cu anaf care este cauza acestor pierderi de-a lungul timpului pentru că sunt două situații: corporații care au pierderi fiscale cronice sau care au cifra de afaceri mare, în schimb profitul net este unul foarte mic- este vorba despre companii cu cifra de afaceri de ordinul sutelor de milioane de euro sau chiar trecem de miliarde de euro. E un demers cât se poate de firesc în ceea ce privește marile corporații și un subiect intens dezbătut în spațiul public”, a declarat Marcel Boloș.
În momentul de față coaliția vorbește despre impozitarea marilor corporații care au afaceri de la 50 milioane euro, iar procentul orientativ de impozitare este de 1% din cifra de afaceri în funcție de rata de rentabilitate a marilor corporații. Acesta spune că măsura nu este una sigură deoarece mai pot interveni modificări pe care le poate face coaliția.
Întrebat când de când se vor aplica aceste măsuri fiscale, Boloș a spus că, dacă vor reuși să mențină tendința deficitului bugetar, probabil că unele măsuri vor intra în vigoare cu 1 octombrie 2023, iar altele de la 1 ianuarie 2024.
„Aici cărțile de specialitate spun că aceste tipuri de măsuri nu se ia peste noapte, teoretic și de normalitate ar fi cu data de 1 ianuarie. Totul depinde de cum evoluează deficitul bugetar și cum vom reuși cu masurile interne să ținem sub control fiind presiune pe Ministerul Finanțelor pentru a gestiona cheltuielile în perioada aceasta”, mai precizează Boloș.
Ce decizia va lua coaliția privind creșterea TVA-ului
Potrivit acestuia, creşterea TVA-ului numai la alimente şi medicamente este imposibilă în momentul de faţă, ţinând cont de impactul pe care l-ar avea asupra populaţiei şi mediului de afaceri.
„Noi am prezentat un plan de măsuri fiscal bugetare astfel încât să protejăm populaţia şi mediul de afaceri, dar, în acelasi timp, avem un angajament în privinţa acestei reforme pe care ni le-am asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În PNRR, lucrurile sună în felul următor: avem un raport făcut de Banca Mondială care sugerează că trebuie să avem din trei cote de TVA, o singură cotă de TVA. Asta ar însemna că reducem sau eliminăm cota de 5% şi respectiv 9% de TVA şi rămânem cu o singură cotă de 19%. Pe cale de consecinţă, am avea o creştere de TVA numai la alimente şi medicamente de 10 procente, lucru care este imposibil în momentul de faţă, ţinând cont de populaţie şi impactul pe care l-ar avea o astfel de măsură asupra populaţiei şi asupra mediului de afaceri. De aceea, susţinem că este aproape imposibil de spus care va fi măsura pe care coaliţia o decide pentru a continua solicitarea Comisiei, respectiv de a avea un plan de măsuri fiscal bugetare cu măsuri structurale adiţionale, astfel încât să avem confortul că cele două reforme pe care le-am menţionat, împreună cu reducerea de deficit bugetar nu ne duc spre probleme de finanţare”, spune Boloș.
Guvernul are în vedere și programe de dezvoltare economică pentru mediul de afaceri
Acesta a mai anunțat că în perioada următoare vor lansa un program de dezvoltare economică pentru investiții în mediul de afaceri.
„Pentru ca România să poată facă faţă cu succes perioadei de criză, neapărat în perioada următoare trebuie să apelăm la un program serios de dezvoltare economică pentru investiţii în mediul de afaceri, pentru ca pe lângă investiţiile pe care le facem în infrastructura complementară să vină aceste investiţii ale mediului de afaceri, generatoare de locuri de muncă şi investiţii cu efect multiplicator, inclusiv asupra veniturilor bugetului de stat. Acestea demersuri urmează să le facem cunoscute în perioada următoare”, mai spune Boloș.