sursa foto: Pixabay
Pachetul fiscal pentru care guvernul și-a asumat răspunderea în parlament, în septembrie, include și intervenții substanțiale asupra Codului de procedură fiscală, așa cum sunt modificările aduse articolului 92, care introduc criterii noi pentru declararea inactivității, precum și mecanisme de dizolvare automată a societăților inactive. Aceste măsuri urmăresc eliminarea din circuitul economic a entităților nefuncționale și optimizarea procesului de colectare a veniturilor bugetare.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Principalele noutăți, conform unei analize PwC, semnată de Ana-Maria Iordache, Partener D&B David si Baias și Inge Abdulcair, Director PwC Romania:
Declararea inactivității și condițiile impuse
Conform prevederilor propuse, care ar trebui să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2026, sunt aduse modificări semnificative în regimul de declarare a inactivității, cu implicații directe asupra funcționării entităților juridice. Astfel, o persoană juridică va putea fi declarată inactivă dacă îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:
- nu deține un cont bancar în România sau un cont deschis la Trezoreria Statului;
- nu depune situațiile financiare anuale în termen de maximum 5 luni de la expirarea termenului legal.
Astfel, obligația de a deține un cont bancar activ devine o condiție esențială pentru menținerea statutului fiscal activ. Lipsa acestuia este considerată un indicator de nefuncționalitate economică, justificând intervenția autorității fiscale.
În cazul situațiilor financiare anuale, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991 și Codului de procedură fiscală, societățile comerciale au obligația de a le depune la ANAF sau la Registrul Comerțului, în general până la 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar (de obicei până la 30 mai pentru anul anterior). Dacă această obligație nu este îndeplinită nici după 5 luni de la expirarea termenului legal, societatea poate fi declarată inactivă din oficiu de către ANAF.
Această măsură vizează în principal entitățile fără activitate reală, al căror statut fiscal reprezintă un risc pentru bugetul public prin lipsa colectării obligațiilor fiscale datorate. Extinderea criteriilor de inactivitate reflectă o abordare mai riguroasă din partea statului. Impactul este semnificativ în special pentru companiile care, din motive administrative sau financiare, întârzie în îndeplinirea obligațiilor. Declararea unei societăți ca fiind inactivă fiscal implică anularea codului de TVA, imposibilitatea deducerii TVA și excluderea din circuitul economic activ, cu efecte directe asupra capacității operaționale și reputației comerciale.
Dizolvarea automată a societăților inactive pe termen lung
Proiectul introduce un mecanism strict de dizolvare automată pentru entitățile declarate inactive care nu fac demersurile pentru a se conforma și a relua activitatea în termen de un an de la declararea inactivității. În astfel de situații, organele fiscale au obligația de a formula cererea de dizolvare, indiferent de existența unor obligații fiscale restante, cu excepția cazurilor în care sunt formulate sesizări penale. Această reglementare marchează o schimbare de paradigmă: statul nu mai adoptă o poziție pasivă, ci intervine activ în eliminarea entităților inactive, chiar și în absența unor datorii fiscale. Deși măsura urmărește epurarea registrului comerțului, aplicarea sa generalizată, fără a lua în considerare particularități, poate afecta negativ societățile aflate în reorganizare sau restructurare, care, deși inactive temporar, pot avea perspective viabile de redresare.
Noua reglementare stabilește totodată si condițiile de reactivare, respectiv existența unui cont de plăți în România sau la Trezorerie, depunerea situațiilor financiare și absența altor cauze de inactivitate. Este o reglementare care impune o diligență sporită din partea companiilor pentru a evita pierderea statutului activ. Totodată, se prevede că entitățile aflate în insolvență simplificată, faliment sau dizolvare pot fi reactivate la cerere, după îndeplinirea obligațiilor declarative. Aceasta reprezintă o măsură de protecție pentru companiile aflate în proceduri judiciare, dar menține presiunea fiscală asupra acestora.
Măsuri pentru recuperarea creanțelor și promovarea transparenței
În paralel, organul fiscal va dispune din oficiu măsuri pentru recuperarea obligațiilor fiscale și va accesa toate informațiile necesare pentru stabilirea situației datoriilor firmelor inactive.
Pentru societățile pentru care ONRC urmează să constate îndeplinirea condițiilor pentru dizolvare, se va publica lista societăților ce urmează a fi dizolvate pe paginile de internet ale ONRC și ANAF.
Impactul noilor modificări asupra companiilor
Prin aceste modificări legislative, autoritățile urmăresc reducerea numărului de entități economice fără activitate reală și creșterea încasărilor bugetare, prin eliminarea entităților inactive care pot genera pierderi fiscale.
Totodată, este vizată o mai bună transparență în piața firmelor active, ceea ce poate aduce și un climat de afaceri mai sănătos.
Modificările propuse vor conduce, în mod inevitabil, la o creștere a numărului de entități declarate inactive, cu consecințe directe asupra deductibilității cheltuielilor si accesului la facilități fiscale.
Companiile care nu se conformează riscă dizolvarea, ceea ce poate afecta grav grupurile de societăți, structurile de tip holding și entitățile cu activitate sezonieră.
Declararea inactivității fiscale implică înscrierea firmei în Registrul contribuabililor inactivi, anularea din oficiu a codului de TVA și imposibilitatea deducerii cheltuielilor și TVA aferente achizițiilor efectuate. Mai mult, partenerii comerciali nu vor putea deduce cheltuielile și TVA aferente tranzacțiilor cu o firmă inactivă, ceea ce poate afecta relațiile comerciale și reputația entității în fața instituțiilor financiare. În plus, reactivarea presupune o procedură administrativă complexă, cu verificări suplimentare din partea ANAF, ceea ce poate întârzia reluarea activității economice.
În concluzie, aceste modificări legislative schimbă semnificativ regulile aplicabile societăților inactive și a modalității în care se poate declara dizolvarea automată a acestora, subliniază analiza PwC.
“Deși măsurile pot fi justificate din perspectiva eficienței administrative, ele impun o vigilență sporită din partea mediului de afaceri și o adaptare rapidă la noile cerințe. Este esențial ca societățile să verifice periodic statutul fiscal, să mențină conturi bancare active în România, să respecte termenele de depunere a situațiilor financiare și să monitorizeze cu atenție eventualele notificări de inactivitate din partea ANAF”, arată analiza.
