ANALIZĂ Măsurile de sprijin ale statului costă peste 37 de miliarde lei, deocamdată. Economiști: Probabil că deficitul bugetar va crește la 7%/ Măsurile întrețin inflația, o prelungesc

Bugetul familiei, bani

Pachetul „Sprijin pentru România” și măsurile de plafonare și compensare a facturilor la energie vor costa în jur de 37,2 miliarde lei, în acest an, cel puțin până la acest moment, arată datele analizate de Economedia. În acest context, economiștii spun că deficitul bugetar ar putea crește anul acesta la 7% din Produsul Intern Brut (PIB), față de 6,72% anul trecut, în contrasens cu recomandările instituțiilor financiare europene și internaționale care solicită României reducerea deficitului, țara noastră fiind chiar singura din UE în procedură de deficit excesiv. Economiștii argumentează că, deși măsurile își propun să ajute anumite categorii sociale să se apere de inflație, din contră, ele păgubesc fix aceste categorii de oameni și întrețin inflația, o prelungesc.

Care sunt măsurile de sprijin acordate până în prezent de Guvern

Măsurile de sprijin gândite până în prezent de Guvern se ridică la un total de circa 37,2 miliarde lei, pentru acest an, aproape jumătate din deficitul bugetar înregistrat anul trecut de țara noastră, de 80 de miliarde lei.

„Sprijin pentru România”: 17,3 miliarde lei

Primele măsuri din pachetul de măsuri „Sprijin pentru România” au un impact bugetar de 17,3 miliarde lei: 9 miliarde lei sunt din fonduri europene și 8,3 miliarde lei de la bugetul de stat, afirmă Guvernul. Majoritatea măsurilor incluse în „Sprijin pentru România” au fost deja aprobate și au început să fie puse în aplicare.

Măsurile de sprijin anunțate inițial:

  • Ajutor de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 la sută la utilități
  • 200 milioane euro pentru investițiile cu impact major în economie, cu posibilitate de prelungire
  • Ajutor de stat pentru stimularea investițiilor în valoare de peste 1 milion de euro
  • 300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție (0,5 lei/litru din prețul final la pompă)
  • Ajustarea contractelor de investiții publice în derulare, finanțate din fonduri naționale și europene, în funcție de creșterea prețurilor la materiale, manoperă, transport, utilaje – 5,2 miliarde de lei în 2022 sprijin pentru continuarea și finalizarea contractelor în derulare
  • 75% din salariu pentru angajații în șomaj tehnic, până la sfârșitul anului prin continuarea programului Kurzarbeit – reducerea programului de lucru
  • 200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România
  • 300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români
  • Salariul minim în agricultură și industria alimentară – 3.000 de lei brut (similar celui din sectorul construcții)
  • Reînvierea Casei de Comerț Unirea, înființară de Dăncilă și Daea, căreia i se vor aloca 100 de milioane de euro
  • Vouchere pentru alimente de bază – 50 de € la fiecare 2 luni pentru: familii cu cel puțin 2 copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 lei/lună, pensionari cu venit mai mic de 1.500 lei/lună, persoanele cu venit minim garantat, persoanele cu dizabilități (4,7 milioane de persoane vor beneficia de vouchere în 2022 – valoare totală 1 miliard euro)
  • Vouchere pentru elevii care primesc burse sociale – 30 de euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine
  • 200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe)

O nouă schemă de ajutor inclusă tot în programul „Sprijin pentru România” – 1,1 miliarde euro

Coaliția de guvernare a decis în luna mai să lanseze un nou pachet de măsuri sociale și economice în cadrul pachetului „Sprijin pentru România”, în valoare de 1,1 miliarde euro. Măsurile vor fi aplicate la data de 1 iulie.

Printre aceste măsuri se numără:

  • Amânarea pentru 9 luni a ratelor la bănci pentru cetățenii și companiile care se confruntă cu dificultăți financiare din cauza crizelor multiple din ultima perioadă.
  • Acordarea unui sfert din diferența de salariu, în conformitate cu Legea salarizării unitare, cuvenită categoriilor de salariați din sistemul public.
  • Acordarea unui sprijin unic de 700 de lei pentru toți pensionarii cu pensii sub 2.000 lei.

Măsuri de sprijin în energie: 14,5 miliarde lei

Guvernul a decis să introducă în luna februarie a acestui an o serie de măsuri suplimentare pentru a tempora volatilitatea prețurilor la energie. Guvernul a introdus măsuri de plafonare și compensare a facturilor de la 1 aprilie.

La electricitate, Guvernul a stabilit introducerea unui tarif social de 0,68 lei pe kwh, TVA inclus pentru gospodării cu consum lunar de până la 100 kwh, măsură de care vor beneficia 4 milioane de gospodării. De asemenea, încă patru milioane de consumatori cu consum lunar cuprins între 100 și 300 kwh vor beneficia de tarif de 0,8 lei, TVA inclus. Impactul acestui pachet este estimat la 3,62 miliarde lei.

Pentru clienți noncasnici, IMM-uri, instituții publice, spitale, școli, grădinițe, primării, universități, ONG-uri, tariful va fi unul unic de 1 leu pe kwh.

În total, impactul estimat pentru electricitate este de 9,16 miliarde lei până la sfârșitul acestui an.

La gaze, pentru consumul anual de până la 1.200 metri cubi, va fi un tarif de 0,31 lei/kwh. Impactul va fi de 2,8 miliarde lei până la finalul anului. Pentru consumatorii noncasnici costul gazului natural va fi de 0,37 kwh, cu impact bugetar estimat la 2,5 miliarde lei.

Totalul impactului estimat pentru măsurile de sprijin de plata facturilor la gaze naturale este de 5,3 miliarde lei.

Măsurile pentru un an vor avea un impact total estimat de 14,5 miliarde lei până la finele anului 2022.

Economiști: Măsurile sunt un drog, alimentează inflația

Având în vedere aceste măsuri care presupun finanțări destul de mari, Adrian Codîrlașu, vicepreşedinte al CFA România, spune că deficitul bugetar ar putea crește anul acesta la 7%, mai mult față de anul trecut, când era de 6, 72% din PIB. Pe de altă parte, economistul Bogdan Glăvan spune că aceste măsuri întrețin inflația, o prelungesc. Deși măsurile își propun să ajute anumite categorii sociale, pe de altă parte le păgubesc chiar pe ele, fiindcă prelungesc inflația. „Ele nu sunt masuri anti-inflaționiste, sunt doar un drog pentru ca societatea să nu simtă extracția de avuție pe care o face statul prin inflație”.

„(n.r.- Această sumă) cu siguranță adaugă la deficitul bugetar. Însă datorită inflației veniturile din TVA la bugetul de stat vor crește. Dar probabil că deficitul bugetar va crește, va fi chiar mai mare anul acesta în comparație cu anul trecut. În jur de 7% care trebuie finanțat din împrumuturi și vedem că ne tot împrumutam și ratele de dobândă au crescut substanțial pentru împrumuturile publice. Se tranzacționează acum, să zicem scadențele ceva mai îndepărtate, undeva spre 8% rata de randament. Cumva practic prin inflație plătim toți deficitul bugetar. Inflația crește PIB-ul nominal și când raportăm datoria publică la PIB ne iese tot în jur de 50%. Astfel, inflația ne ține în jur de 50% cu datorie în PIB, dar acest lucru înseamnă că tot cu inflația plătim aceste cheltuieli”, precizează Adrian Codîrlașu.

Economistul este de părere că bugetul poate suporta o astfel de sumă și va fi împrumutată din alte surse, așa cum sunt fondurile europene.

„Uniunea Europeană trebuie să fie de acord să schimbe destinația fondurilor, pentru că ele se dau specific pe anumite proiecte. Pentru a schimba destinația, trebuie să avem acordul UE”, transmite Adrian Codîrlașu.

Economistul spune însă că creșterea deficitul bugetar conduce către accelerarea inflației. „E adevărat, cea mai mare parte din inflație vine din prețul combustibililor, însă și cererea internă care crește adaugă presiune pe rata inflației”.

Economistul Bogdan Glăvan transmite că pentru a înțelege „dărnicia” guvernului trebuie să observăm mai întâi că inflația acționează ca un impozit ascuns ce alimentează bugetul statului.

„Prețurile vor crește în acest an mult mai mult decât s-a estimat la început. Să notăm, de exemplu, estimarea din aprilie a Comisiei Naționale de Prognoză, potrivit căreia rata inflației la finalul anului va fi de 9,7%, respectiv estimarea mai recentă a BNR, de circa 12%, valori aproximativ duble față de indicatorul folosit în momentul în care s-a construit bugetul statului pe 2022”, transmite acesta.

Bugetul pe primele patru luni, fragilizat de cheltuieli extra de 10 miliarde lei cu pensiile și alocațiile, dar salvat de impozitarea din energie și de inflația care a crescut cu 9 miliarde lei încasările de TVA

Reamintim că, din deficitul bugetar de peste 16 miliarde lei înregistrat de România în primele patru luni din acest an, 10 miliarde lei „pe minus” au venit doar din cheltuielile suplimentare cu pensiile și alocațiile în timp ce Guvernul s-a „salvat” pe partea de venituri datorită inflației care a scumpit produsele și a crescut așadar cu 9 miliarde lei încasările statului din taxa pe valoare adăugată.

Bani suplimentari au venit și de la companiile din energie, deoarece unele au plătit taxe mai mari în urma prețurilor mai mari la energie. În schimb, statul și-a majorat cu 50% cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi. Cheltuielile cu investițiile, în special cele cu bani de la buget, au scăzut, iar cheltuielile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost zero, arată datele analizate de Economedia. Citește aici analiza completă.

Sursa foto: Pexels

Comentarii

  1. masurile sunt populiste. specifice peeeseeeedeeee. nu rezolva nimic. complica insa si mai mult situatia bugetului. si nici nu o sa rezolve problema costurilor familiilor nevoiase cum cred ei pe termen scurt adica pana in iarna asta. ce mi se pare totusi gretos dar specific golanilor de la putere : LASA BA SA LE FACEM CARDURI…SA SE SIMTA SI EI BAGATI IN SEAMA…SA NU UITE CA I-AM AJUTAT SI SA NE VOTEZE…pentru ca daca s-ar fi optat pentru masuri INTR-ADEVAR ISTETE SI DE FAPT NORMALE IN ORICE MANUAL DE ECONOMIE ( de ex sa se fi umblat la nivelul tva sau al accizelor din pretul combustibilor sau al enerigiei) impactul asupra populimii nu ar fi fost la fel de evident in mintea acestor golani care ne conduc ca in cazul cardurilor! sa nu ma mai gandesc la costurile acestor carduri sau al serviciilor de distribuire a lor catre amarasteni! oare cine si-a facut matzul gros?!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.