Din deficitul bugetar de peste 16 miliarde lei înregistrat de România în primele patru luni din acest an, 10 miliarde lei „pe minus” au venit doar din cheltuielile suplimentare cu pensiile și alocațiile, în timp ce Guvernul s-a „salvat” pe partea de venituri datorită inflației care a scumpit produsele și a crescut așadar cu 9 miliarde lei încasările statului din taxa pe valoare adăugată. Bani suplimentari au venit și de la companiile din energie, deoarece unele au plătit taxe mai mari în urma prețurilor mai mari la energie. În schimb, statul și-a majorat cu 50% cheltuielile cu dobânzile la împrumuturi. Cheltuielile cu investițiile, în special cele cu bani de la buget, au scăzut, iar cheltuielile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost zero, arată datele analizate de Economedia.
Deficitul bugetar al României, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut ușor de la 15,7 miliarde lei la finalul lui martie la 16,3 miliarde lei la finalul lui aprilie, dar este mai mic decât „minusul” de anul trecut de 20,7 de miliarde lei. Ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul a ajuns la 1,23% în primele patru luni, în creștere de la 1,19% din PIB până la finalul lui martie, dar în scădere de la 1,75% în ianuarie-aprilie anul trecut. Veniturile au crescut cu 22%, respectiv cu 26 miliarde lei, în primele patru luni, în timp ce cheltuielile s-au majorat mai timid, cu 15,6%, respectiv cu 23 miliarde lei.
Economedia a analizat execuția bugetară pe primele patru luni pe principalele tipuri de venituri și cheltuieli și a remarcat că mare parte din cheltuielile în plus sunt cheltuieli definitive, precum pensiile, care nu mai pot scădea, în timp ce veniturile în plus sunt majoritar temporare, date de inflația mare sau situația excepțională din sectorul energiei.
Cheltuieli extra de 10 miliarde lei cu pensii și alocații
Cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34 puncte procentuale din PIB, preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială, care s-au majorat cu 20% în primele patru luni, de la 50,6 miliarde lei la 60 miliarde lei. Acest lucru a venit pe fondul majorării pensiilor, alocațiilor și acordării unui ajutor pensionarilor cu venituri mici.
„Cheltuielile cu asistența socială au fost de 60,40 mld lei în creștere cu 19,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 lei la 1.586 lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 lei la 1.000 lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi. Totodată, se reflectă majorarea alocației de stat pentru copii, astfel, alocația de stat pentru copii crește, începând cu 1 ianuarie 2022, la 600 de lei pentru copiii în vârstă de până la 2 ani sau până la 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Totodată, copiii cu handicap beneficiază de această sumă până la împlinirea vârstei de 18 ani. De asemenea, s-a majorat la 243 de lei alocația de stat pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 ani şi 18 ani, dar și pentru tinerii de peste 18 ani care urmează cursurile liceale sau profesionale, până la terminarea acestora, inclusiv pentru cei cu handicap care urmează o formă de învățământ preuniversitar prevăzută de lege, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani”, arată nota privind execuția bugetară pe primele patru luni ale anului.
Amintim că Guvernul intenționează să mai acorde în acest an un ajutor „one-time” în valoare de 700 lei pensionarilor cu pensii mici, sub 2.000 lei, ceea ce va pune mai multă presiune pe aceste cheltuieli.
Au scăzut investițiile statului. Zero cheltuieli din PNRR
În schimb, cheltuielile statului care aduc valoare adăugată în economie și facilitează dezvoltarea și creșterea economică, adică cheltuielile cu investițiile (tehnic numite cheltuieli de capital), au scăzut cu 13% în primele patru luni, de la 6,6 miliarde lei la 5,7 miliarde lei. Cheltuielile pentru investiții, care includ atât cheltuielile de capital, cât și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 12,18 miliarde lei, în scădere față de 13,13 miliarde lei investiții realizate anul trecut în aceeași perioadă.
Au crescut doar investițiile finanțate din fonduri europene, acestea reprezentând 56,9% din totalul cheltuielilor pentru investiții, în timp ce cheltuielile de investiții din bugetul de stat au scăzut.
În ceea ce privește investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), zero lei au fost cheltuiți în primele patru luni, deși România a încasat deja 3,79 miliarde euro, respectiv circa 18 miliarde lei.
Guvernul amână decontarea facturilor pentru furnizorii din energie
Guvernul nu a plătit încă furnizorii de energie care au plafonat prețurile din facturile la energie, lucru care se vede și din execuția bugetară. La capitolul „subvenții”, a existat o creștere de 79% a cheltuielilor, de la 2 miliarde lei la 3,75 miliarde lei, însă Finanțele susțin că această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, precum și pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Furnizorii de energie nu sunt așadar menționați, deși au de decontat miliarde de lei de la stat, după ce acesta a promis că le va compensa prețurile plafonate din facturi.
Dobânzi cu 50% mai mari pentru împrumuturi
Statul s-a împrumutat din ce în ce mai scump, după cum Economedia a scris deja (AICI și AICI). Cheltuielile cu dobânzile au crescut cu 49%, de la 6,3 miliarde lei în perioada ianuarie-aprilie 2021 la 9,4 miliarde lei în perioada ianuarie-aprilie 2022.
„Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent plățile de dobânzi aferente portofoliului de datorie publică s-au majorat cu 3,12 mld lei ca urmare a creșterii ratelor de dobândă în contextul inflaționist manifestat îndeosebi începând cu a doua parte a anului 2021, atât pe plan intern cât și international, cât și ca urmare a incertitudinilor generate de conflictul armat din Ucraina”, arată ministerul Finanțelor.
Și cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 15,5%, de la 17,5 miliarde lei anul trecut la 20,2 miliarde lei în primele patru luni din acest an. Reamintim că ministrul de Finanţe Adrian Câciu a estimat miercuri că cel puţin 10 miliarde de lei vor fi economisite în urma reducerii cu 10% a cheltuielilor din ministere pentru bunuri şi servicii.
Inflația a crescut cu 9 miliarde lei încasările din TVA
Însuși Ministerul Finanțelor recunoaște că ajustarea deficitului în primele patru luni ale acestui an, comparativ cu anul trecut, a avut loc tocmai datorită creșterii veniturilor din TVA. Mai precis, încasările statului din TVA au crescut cu 40%, de la 22,5 miliarde lei anul trecut la 31,5 miliarde lei în primele patru luni ale acestui an.
„Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,86 puncte procentuale din PIB – influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale […] Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante”, arată nota Finanțelor privind execuția bugetară.
Taxa pe valoare adăugată este aplicată tuturor produselor și serviciilor din România. Atunci când produsele se scumpesc, și TVA crește proporțional. Așadar, inflația, mai ales cea generalizată pe care o simțim în prezent în România, crește încasările statului din TVA.
Cresc veniturile pe seama scumpirilor din energie
Statul a mai fost ajutat și de creșterea prețurilor la carburanți, care a majorat acciza virată de companiile petroliere la stat, deși per total nivelul accizelor încasate a scăzut cu 5%, de la 11,4 miliarde lei la 10,9 miliarde lei.
„Veniturile din accize au însumat 10,90 mld lei în ian-apr, consemnând o scădere de 5,0% (an/an), determinată de contracția încasărilor din accizele pentru produse din tutun. Pe de altă parte, veniturile din accizele pentru produsele energetice au înregistrat o dinamică pozitivă (+7,9%), susținută atât de creșterea consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și de majorarea accizei cu 3,6% începând cu 1 ianuarie 2022”, arată Ministerul Finanțelor.
În plus, au crescut puternic și impozitele și taxele pe bunuri și servicii: cu 37,7%, de la 37 miliarde lei la 51 miliarde lei. Aici intră impozitele și taxele virate de companiile energetice, care au plătit mai mult la stat pe de o parte datorită încasărilor de pe urma prețurilor majorate, iar pe de altă parte datorită taxei pe veniturile suplimentare impuse de stat acestui domeniu.
„Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au totalizat 6,27 mld lei în primele patru luni, înregistrând un avans semnificativ față de anul precedent (+5,07 mld. lei), preponderent pe seama încasărilor suplimentare din sectorul energetic”, mai arată Ministerul Finanțelor.
Și veniturile nefiscale au crescut cu 68%, de la 8,1 miliarde lei la 13,6 miliarde lei, datorită avansului încasărilor din redevențe petroliere și vărsăminte din veniturile nete ale Băncii Naționale a României.
Impozitul pe profit a scăzut, însă, cu 18,8%, de la 7,6 miliarde lei la 6,1 miliarde lei. Acesta este un efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 26,8% (an/an), atenuată însă parțial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (+0,6 mld lei).