Mediul de afaceri afirmă că sprijină creșterea salariului minim, fie în linie cu productivitatea, fie pentru a contracara efectele inflației, însă susține că o majorare ar trebui să se facă de la 1 ianuarie 2024, nu de la 1 octombrie 2023, deoarece companiile au deja stabilite bugetele de salarii pentru acest an, arată, într-un comunicat de presă, Confederația Patronală Concordia.
Concordia a realizat o serie de simulări privind variantele luate în acest moment în calcul pentru majorarea salariului minim.
Dacă salariul minim brut se va majora la 3.300 lei de la 1 octombrie și nu va mai exista o scutire de taxe pentru 200 lei, un angajat va încasa „în mână” un salariu minim net de 1.964, o creștere de 21% față de 2022. Dacă se scutesc cei 200 lei de taxe, atunci angajatul va lua „în mână” 2.164 lei, o creștere de 29% față de 2022.
Iar dacă salariul minim se va majora la 3.750 lei de la 1 ianuarie 2024 și nu va mai exista o scutire de taxe pentru 200 lei, un angajat va încasa „în mână” un salariu minim net de 2.227 lei, o creștere de 31% față de 2022. Dacă se scutesc cei 200 lei de taxe, atunci angajatul va lua „în mână” 2.427 lei, o creștere de 36% față de 2022.
Concordia amintește că, în ultimul deceniu, ritmul de creștere al salariului minim în România a fost cel mai ridicat de la nivel european (atât în termeni nominali, cât și reali) (+12,9%).
În plus, conform Concordia, față de anul trecut, creșterile salariale înregistrate în medie în sectorul privat în ultimele 12 luni acoperă rata inflației (15,7% versus 13,7%, conform datelor INS), ăn ciuda costurilor ridicate cu energia electrică, a majorării costurilor de finanțare, a temperării cererii externe și a unei incertitudini ridicate persistente. Recent a fost majorată și valoarea bonurilor de masă, iar această măsură atenuează și ea efectele inflației asupra consumatorilor.
„Creșterea salariului minim din România trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2024 și în niciun caz la 1 octombrie sau mai devreme de anul viitor. De ani de zile patronatele, sindicatele și Guvernul negociază salariul în timpul toamnei, cu intrare în vigoare din anul următor. Era o ancoră de stabilitate și predictibilitate mai ales acum când discutăm de toate aceste schimbări ale regimului fiscal.
Sprijinim creșterea salariului minim în linie cu productivitate sau pentru a contracara efectele inflației și am fost mereu un partener constructiv de dialog, dar companiile au bugetele de salarii pentru 2023 stabilite pe baza negocierilor pe care le-am purtat anul trecut. În acest moment, perspectivele economice pentru 2024 sunt deteriorate, mediul de afaceri este supus unei serii de presiuni economice, iar predictibilitatea este deja extrem de scăzută din cauza lipsei de transparență cu care au fost tratate modificările fiscale pregătite.
În toamna anului trecut am agreat creșterea salariului minim net cu aproape 25% deși inflația fusese de 13,8% astfel că nu înțelegem de ce trebuie să dăm peste cap un mecanism care s-a dovedit predictibil și funcțional. Este nevoie de timp și de discuții serioase în formulă tripartită, nu de decizii adoptate în grabă.
Suntem pregătiți și considerăm oportun, din motive de predictibilitatea și stabilitate, să începem cât mai curând negocierile, alături de sindicate și de Guvern, pentru salariul minim în plată aplicabil din 1 ianuarie 2024. În acest sens împărtășim analiza economică de la care vom porni în vederea acestor negocieri și ni s-ar părea o involuție inacceptabilă a dialogului social ca ele să nu aibă loc”, a declarat Radu Burnete, directorul Confederației.
Concordia mai susține că doar reducerea poverii fiscale pe muncă poate tempera semnificativ fenomenul de muncă la negru și în același timp o creștere a salariilor nete fără a afecta costurile totale și deci competitivitatea companiilor. Conform ultimului comunicat de presă, Inspecția Muncii a depistat un număr record de persoane ce prestau muncă la negru în cursul lunii septembrie 2022. Totodată, reducerea poverii fiscale pe muncă va reduce decalajul față de media UE27.