Foto: © Tero Vesalainen / Dreamstime.com
Italia şi Franţa ar trebui să reducă cheltuielile mai repede decât intenţionează în prezent, pentru a ţine datoriile publice sub control, în timp ce Germania ar trebui să aloce fonduri mai mari pentru a-şi relansa creşterea economică, potrivit Fondului Monetar Internaţional, transmite agenția Reuters, citată de News.ro.
Miniştrii de Finanţe din întreaga lume s-au aflat la Washington săptămâna trecută pentru a compara date şi pentru a-i asculta pe experţii FMI şi Băncii Mondiale despre subiecte care variază de la politica fiscală la creşterea globală şi pentru a ajuta ţările mai sărace.
Deşi sfaturile FMI nu sunt obligatorii pentru ţările care nu primesc ajutorul său, ultimele sale evaluări cu privire la Italia, Franţa şi Germania reamintesc de criza datoriilor din ultimul deceniu.
”Economiile europene avansate cu niveluri relativ ridicate ale datoriei ar trebui să implementeze o consolidare fiscală mai semnificativă şi mai anticipată decât cea prevăzută în politicile actuale ale autorităţilor (de exemplu, Belgia, Franţa şi Italia)”, a spus FMI în perspectivele sale economice pentru Europa.
Directorul european al FMI, Alfred Kammer, a declarat pentru Reuters, într-un interviu, că guvernul Italiei ar trebui să oprească un stimulent ”ineficient” pentru renovarea caselor, cunoscut la nivel local sub numele de Superbonus, care în prezent urmează să fie eliminat treptat până la sfârşitul anului viitor.
Franţa, la rândul său, ar putea obţine ”un randament substanţial” scăpând de subvenţiile pentru energie lansate după invazia Rusiei în Ucraina în 2022, a adăugat Kammer.
Germania, în schimb, a avut ”spaţiu fiscal” pentru a investi în digitalizare şi infrastructură publică şi pentru a sprijini cercetarea şi dezvoltarea companiilor, a spus Kammer.
FMI şi-a redus săptămâna trecută previziunile de creştere pentru cea mai mare economie a Europei. FMI estimează că Germania ar putea ridica pragul de îndatorare, care limitează deficitul bugetar la 0,35% din produsul său intern brut, la 1,35%, reducând în acelaşi timp raportul datorie/PIB.
Fondul nu a spus cu cât ar trebui Italia sau Franţa să îşi reducă deficitele bugetare.
Italia se aşteaptă la un deficit bugetar de 4,3% din PIB anul acesta, 3,7% anul viitor şi 3,0% în 2026, deşi ministrul de Finanţe al ţării a spus că multe vor depinde de noile reguli bugetare ale Uniunii Europene.
PRESIUNI DE FINANŢARE
Franţa şi-a majorat previziunile privind deficitul bugetar la 5,1% din PIB şi a spus că va solicita reduceri bugetare suplimentare de 10 miliarde de euro.
Parisul a eliminat treptat multe dintre subvenţiile sale pentru costul vieţii, dar scutirea fiscală a facturilor de energie electrică folosită pentru a limita preţurile energiei a fost eliminată doar parţial şi va fi eliminată complet abia în februarie 2025.
Kammer a recomandat să se înainteze cu reducerea cheltuielilor pentru a trimite ”un semnal puternic pieţei” şi a elibera resurse pentru provocările pe termen lung, cum ar fi îmbătrânirea populaţiei, schimbările climatice şi creşterea cheltuielilor militare.
FMI vede că aceste presiuni de finanţare pe termen mediu şi lung vor creşte pentru a reprezenta 5,5% din PIB-ul economiilor avansate ale Europei până în 2050.
Italia, care a fost în epicentrul crizei datoriilor din 2011-2012 din cauza datoriei sale mari, se aşteaptă la o procedură disciplinară a Comisiei Europene în acest an, din cauza depăşirilor persistente ale deficitului bugetar.
În mod tradiţional, Franţa a fost văzută ca fiind mai sigură, deşi şi-a pierdut toate ratingurile de credit triplu-A în ultimul deceniu, deoarece raportul datorie/PIB a crescut constant.
Germania este singura ţară europeană mare care se mândreşte cu un rating de top, dar modelul său economic, bazat de zeci de ani pe combustibil ieftin din Rusia şi legături strânse cu China, a fost pus sub semnul întrebării de recentele tensiuni geopolitice.