Exproprieri de 283 de milioane lei pentru Magistrala de Metrou M 1 Cluj Napoca vor fi aprobate joi, 28 decembrie în ședința de Guvern.
Contractul pentru proiectarea și execuția Magistralei M1 Cluj-Napoca a fost semnat cu Asocierea Gulermak – Alstom – Arcada pentru aproape 2 miliarde de euro, fiind cel mai mare contract pentru infrastructura de transport atribuit până acum. Etapa de proiectare a început în iulie (detalii aici)Lucrările pentru descărcarea arheologică pentru Metroul de la Cluj-Napoca încep luna aceasta și durează 12 luni (detalii aici). La cele peste 280 de milioane de lei, Guvernul urmează să mai adauge de la Bugetul de Stat încă un miliard de lei pentru exproprierea proprietarilor de pe traseul Centurii Metropolitane Cluj Napoca, actul normativ fiind aprobat în urmă cu o săptămână.
Pentru prima linie de metrou din afara Bucureștiului vor fi expropriate 486 de imobile (case și terenuri) cu o suprafață totală de peste 400.000 mp, din care aproape 60.000 mp construiți. Printre expropriați: producătorul de bere Ursus, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Compania Kaufland, Avicola Gilău.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Pentru realizarea lucrărilor pentru „Tren metropolitan Gilău – Florești – Cluj-Napoca – Baciu – Apahida – Jucu – Bonțida – etapa I a sistemului de transport metropolitan rapid Cluj: Magistrala I de metrou și tren metropolitan, inclusiv legătura dintre acestea. Componenta 1. Magistrala I de metrou Cluj”, este necesară ocuparea unei suprafețe de teren de 418.188 mp., aferentă unui număr de 486 de imobile proprietate privată, construcții în suprafață totală de 58.402 mp., împrejmuiri în suprafață totală de 5.209,28 ml, masa lemnoasă în cantitate de 22,68 mc., de pe raza municipiului Cluj-Napoca și localității Florești, pentru care este necesară a fi aprobată declanșarea procedurilor de expropriere”, arată Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru exproprieri de metrou pe linia Cluj-Napoca.
De asemenea, pentru M1 este nevoie de ocuparea unei suprafețe de 12.800 mp, proprietate publică a statului român, și alți 172.000 mp din proprietatea primăriilor Cluj-Napoca și Florești.
„Cel mai mare contract de finanțare din ultimii 30 de ani a fost semnat astăzi de Ministerul Transporturilor! Banii vor asigura construcția metroului din Cluj-Napoca! Prin acest contract de finanțare se asigură 13,69 miliarde de lei (din care 1,48 miliarde de lei din PNRR) pentru cele două etape necesare construcției Magistralei 1 a metroului clujean. Fondurile vor fi folosite pentru proiectarea, construcția, echiparea și punerea în funcțiune a liniei de metrou ușor în zona metropolitană Cluj-Napoca (21,03 km), a celor 19 stații și a depoului. În prima etapă vor fi finalizate lucrările pe 9,16 km care includ secțiunea Sfânta Maria – Europa Unită (9 stații) și depoul. Lucrările din această etapă, finanțată prin PNRR, trebuie finalizate până la sfârșitul lunii august 2026. În cea de a doua etapă, finanțarea va asigura construcția secțiunilor Țara Moților – Sfânta Maria (7 stații) și Piața Mărăști – Muncii (3 stații) care totalizează 11,87 km”, afirma pe 29 decembrie 2022 Sorin Grindeanu la semnarea contractului de finanțare.
Magistrala de Metrou M1 din Cluj-Napoca și acum M6 Gara de Nord – Băneasa (transfer de pe M4) sunt cele două proiecte de metrou cu finanțare din PNRR (câte 300 de milioane de euro).
Trenurile metroului din Cluj-Napoca vor circula la un interval de 90 de secunde, iar capacitatea va fi cuprinsă între 15.000 şi 20.000 pasageri, mai puţin de jumătate din capacitatea proiectată pentru Magistralele M5 şi M6 din Bucureşti. „Construcția unei linii de metrou ușor, cu 19 stații subterane în tehnologie „rail” șină de cale ferată, cu o capacitate transport nominală/maximă la interval de 90 sec: 15.200/21.600 pasageri / oră și sens (40 trenuri / oră și sens) și un depou suprateran. Cluj Napoca este al doilea oraş din România după numărul de locuitori, iar valorile de circulaţie pe DN 1 Floreşti – Cluj Napoca sunt comparabile cu cele de pe DN 1 Otopeni – Bucureşti (şosea cu 6 benzi)”, se arată în Nota de Fundamentare a proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici.