Metroul de Otopeni: Progres bun în teren, toate cele 6 stații ale secțiunii de sud sunt în execuție, dar finanțarea devine incertă – Asociația Pro Infrastructură

Antreprenorul care lucrează la secțiunea de sud a Magistralei M6 de Metrou către Otopeni are un progres bun în teren, toate cele 6 stații ale secțiunii fiind în execuție, însă finanțarea devine incertă, afirmă Asociația Pro Infrastructură.

„Proiectul este scos din PNRR (nici nu suntem convinși că a fost, de facto, inclus în locul Magistralei M4) și trebuie să i se asigure continuitatea pe Programul Transport. M4 are deja contract de finanțare semnat, plus asociere câștigătoare proaspăt desemnată pe lotul 1, și mai sunt și alte proiecte care vor o bucată din alocarea totală de doar 1,2 miliarde euro”, avertizează Asociația.

Asociația amintește că pe Magistrala M5 Drumul Taberei – Eroilor fostul premierul Victor Ponta a tăiat timp de doi ani finanțarea și speră să nu se întâmple același lucru și pe Metroul de Otopeni.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

„Tragem nădejde că directorii Metrorex și (prim)miniștrii și-au însușit lecțiile trecutului și pe M6 nu vom ajunge la inaugurare după 10 ani ca pe M5, când era vorba că “în 3 ani aici va fi stația ta de metrou””, mai arată API.

Postarea integrală a Asociației Pro Infrastructură: 

Joi am fost în vizită oficială pe secțiunea de sud a Magistralei M6 de metrou. Din cele 6 stații, am văzut trei: PLS (Puț Lansare Scut) Tokyo, Gara Băneasa și Expoziției. Am intrat în al doilea TBM care forează acum galeria dintre Tokyo și Aeroport Băneasa prin care trenurile vor circula de la sud la nord.

Ambele cârtițe avansează bine. Prima a fost lansată de la PLS Tokyo (zona Mall Băneasa) în 9 aprilie 2025 și a străpuns peretele stației Aeroport Băneasa pe 18 august. Va poposi aici o perioadă ca să i se facă revizia tehnică, va reporni spre sud și după 2-3 luni din acel moment este așteptată în stația Gara Băneasa de lângă Fântâna Miorița.

Cea de-a doua cârtiță va ajunge în septembrie în stația Aeroport Băneasa. Am avut ocazia să o studiem îndeaproape, până în partea frontală unde se instalau bolțarii. TBM-ul avansează câte un metru și jumătate după care se instalează un nou inel format din 6 bolțari standard plus cheia, cea care închide cercul. În PLS și TBM se muncește nonstop, în 3 schimburi, cu echipe de câte 30 de specialiști.

Din fericire, momentan progresul în teren este bun. Toate cele 6 stații ale secțiunii de sud sunt în execuție, în diverse stadii. Există suficient front de lucru ca TBM-urile să foreze într-un ritm satisfăcător fără a genera costuri suplimentare inutile.

Lucrările de structură între 1 Mai și Tokyo pot fi gata în 24 de luni. Urmează apoi instalațiile, dotările, echipamentele și finisajele în stații, interstații și pe galerii. Desigur, la final avem semnalizarea și centralizarea. Și trenurile, asta dacă nu le “furăm” de pe alte linii. Deci deranj la suprafață va fi mult timp de acum înainte, chiar și în cel mai optimist scenariu.

Din păcate, finanțarea devine incertă fiindcă proiectul este scos din PNRR (nici nu suntem convinși că a fost, de facto, inclus în locul Magistralei M4) și trebuie să i se asigure continuitatea pe Programul Transport. M4 are deja contract de finanțare semnat, plus asociere câștigătoare proaspăt desemnată pe lotul 1, și mai sunt și alte proiecte care vor o bucată din alocarea totală de doar 1,2 miliarde euro.

Să sperăm că nu vom păți ca pe Magistrala M5 Drumul Taberei-Eroilor care a suferit masiv vreo doi ani de zile din cauza lipsei banilor tăiați în 2013 de premierul Victor Ponta, dacă își mai aduce aminte cineva.

Tragem nădejde că directorii Metrorex și (prim)miniștrii și-au însușit lecțiile trecutului și pe M6 nu vom ajunge la inaugurare după 10 ani ca pe M5, când era vorba că “în 3 ani aici va fi stația ta de metrou”.

Ministrul Transporturilor Ciprian Șerban a anunțat recent că scutul de forare „Sfânta Maria” a realizat primul segment de tunel între viitoarele stații de metrou Tokyo și Aeroport Băneasa, pe Secțiunea Sud a viitoarei Magistrale 6 de metrou 1 Mai – Otopeni. Lucrările la acest segment de pe Linia 2 au început pe 9 aprilie.

Magistrala 6 va asigura legătura directă de la Gara de Nord la Aeroportul Internaţional Otopeni. Pe un traseu de 14,2 kilometri, aceasta va cuprinde 12 staţii de metrou: Pajura, Expoziţiei, Piaţa Montreal, Gara Băneasa, Aeroportul Băneasa, Tokyo, Washington, Paris, Bruxelles, Otopeni, Ion I. C. Brătianu, Aeroportul Internaţional Henri Coandă.

Proiectul “Magistrala 6. 1 Mai – Otopeni, Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă – Otopeni” este unul de utilitate publică, de interes naţional, conform Hotărârii Guvernului nr. 496/2017, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se asigură nevoile de mobilitate ale persoanelor prin dezvoltarea reţelei de transport trans european.