sursa foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Ministerul Energiei transmite că va implementa ultimele solicitări și observații ale Comisiei pentru finalizarea jaloanelor 129 și 133 conform termenelor prevăzute în regulament.
Amintim, Comisia Europeană a anunțat, marți, că propune aprobarea parțială a cererii de plată numărul doi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României, din cauza neîndeplinirii unor jaloane pe energie. Astfel, Comisia suspendă plata a circa 50 de milioane de euro din cauza neîndeplinirii acestor jaloane, iar ținând cont de unele ajustări ce vizează creșterea economică, România va încasa circa 2,8 miliarde de euro net pentru cererea doi de plată. Plata este așteptată în septembrie 2023.
Ministerul Energiei transmite azi că, în calitate de coordonator de reforme și investiții pentru Planul Național de Redresare și Reziliență, a lansat apeluri de proiecte specifice în cadrul următoarelor măsuri de investiții:
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
- Infrastructura de distribuție a gazelor regenerabile (utilizarea gazului natural în combinație cu hidrogenul verde ca măsură de tranziție), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice;
- Dezvoltarea de capacităţi de producţie pe gaze, flexibile și de înaltă eficienţă, pentru cogenerarea de energie electrică și termică (CHP) în termoficarea urbană, în vederea realizării unei decarbonizări profunde pentru realizarea jaloanelor 129 și 133 prevăzute în PNRR.
Jalonul 129 a vizat semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, în cadrul unei proceduri competitive, iar Jalonul 133 a vizat semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată, caracterul apelului fiind unul necompetitiv.
Sebastian Burduja, ministrul energiei, spune că au fost motive administrative care au dus la această situație. “Autoritatea de audit a României a realizat o analiză a acestor jaloane și le-a declarat ca fiind îndeplinite, au fost discuții cu Comisia Europeană. Pe hidrogen este prima schemă la nivelul Uniunii Europene care a fost practic aprobată ca parte a PNRR, astfel România e pionier la nivel european și cadrul european este în continuă evoluție. La fel cadrul de reglementare la nivel național. În ceea ce privește centralele de cogenerare – iarăși au fost motive administrative. Le vom soluționa urgent. PNRR este o șansă de dezvoltare a României care nu trebuie în niciun caz ratată”, a transmis Burduja.
Ministerul Energiei va implementa în perioada următoare sugestiile și observațiile Comisiei în vederea finalizării celor două jaloane și totodată se va încadra în orizontul de timp solicitat de aceasta.