Ministerul Finanțelor: România pregătește impozitarea multinaționalelor cu 15% din profit începând de la 1 ianuarie 2023

Consiliul Afaceri Economice și Financiare (Ecofin) a discutat marți, la Bruxelles, propunerea de Directivă privind nivelul minim de impozitare pentru grupurile multinaționale din UE. Miniștrii de Finanțe au fost invitați să confirme, la nivel politic, prioritatea acestui dosar și necesitatea transpunerii în legislația UE, până la 1 ianuarie 2023, a regulilor internaționale agreate în Cadrul Incluziv al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Directiva asigură o cotă minimă efectivă de impozitare de 15% pentru activitățile globale ale multinaționalelor. Regulile vizează toate grupurile mari, naționale sau internaționale, inclusiv din sectorul financiar, care au venituri financiare combinate de peste 750 milioane de euro pe an și care au compania-mamă sau o filială situată într-un stat membru al UE.

„România susține toate măsurile de combatere a planificării fiscale. Apreciem că acest proiect va contribui la asigurarea unei competiții echitabile în cadrul pieței interne a UE. Adoptarea și implementarea directivei este un obiectiv prioritar și pentru România, de aceea vom pregăti toate măsurile necesare implementării acesteia chiar de la 1 ianuarie 2023” , a precizat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

44 de companii afectate în România

Un număr de 44 de multinaționale active în România vor fi afectate de viitoarele prevederi privind un impozit minim pe profit la nivel global de 15% (România are o cotă de 16%), stabilit în urma unui acord obținut în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), arată datele transmise de Ministerul Finanțelor la solicitarea Economedia.

Date comunicate de Centrul Național pentru Informații Financiare arată că la nivelul anului 2019 erau înregistrați în țara noastră un număr de 44 agenți economici care au raportat o cifră de afaceri peste 750 milioane euro.

Directivă europeană, după acord istoric al OECD

Comisia Europeană a propus în decembrie o directivă care asigură o rată efectivă minimă de impozitare pentru activităţile globale ale marilor grupuri multinaţionale.

Propunerea vine să pună în practică acordul global din cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care permite țărilor să impună impozite suplimentare pe profiturile multinaționalelor.

Conform Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD), care a condus negocierile, stabilirea unui impozit minim de 15% ar genera venituri suplimentare anuale de 150 miliarde de euro (175 miliarde de dolari).

În iulie 2021, miniştrii de Finanţe din G20 (grupul celor 20 de economii dezvoltate şi emergente) au anunţat un acord „istoric asupra unei arhitecturi fiscale internaţionale mai stabile şi mai echitabile”, care stabileşte la nivel mondial un impozit „de cel puţin 15%” pe profitul multinaţionalelor.

„Pilonul 1” al acordului constă în redirecţionarea unei părţi a impozitului pe profit plătit de multinaţionale către ţările denumite „de piaţă”, adică ţările unde-şi desfăşoară activităţile. Aşadar, impozitul nu va mai fi datorat doar acolo unde multinaţionalele şi-au înregistrat sediile şi reuşeau astfel prin practicile de optimizare fiscală să plătească impozite mai mici.

Sunt avute în vedere mai ales companiile cu cifre de afaceri la nivel mondial de peste 20 de miliarde de euro şi cu o rată a profitului de peste 10%. Obiectivul este ca societăţile multinaţionale şi în special acelea din sectorul digital, care au beneficiat mult de pe urma pandemiei, să nu mai plătească impozite derizorii în raport cu veniturile lor.

„Pilonul 2” corespunde stabilirii unui impozit efectiv minim de cel puţin 15% asupra profitului companiilor multinaţionale. Un stat va putea taxa profiturile obţinute în străinătate de o companie înregistrată în acel stat de origine dacă ea a fost impozitată în străinătate cu un procent inferior acestui prag minim, pentru a fi compensată astfel diferenţa.

Germania îl aplică din 2023, Elveția din 2024

Ministrul de Finanțe al Germaniei, Christian Lindner, vrea să impună o rată minimă a impozitului pe profit de 15% pentru multinaționale încă din ianuarie 2023, transmite publicația WirtschaftsWoche, citată de Bloomberg.

Potrivit revistei germane, oficialii statului au purtat discuții inițiale luna aceasta, cu scopul de a elabora o lege. Germania va aștepta apoi o directivă corespunzătoare a Uniunii Europene.

Guvernul elvețian intenționează să implementeze rata minimă a impozitului pe profit de 15% începând cu ianuarie 2024, scrie publicația Bloomberg. Având în vedere complexitatea problemei, care necesită o schimbare a constituției elvețiene, guvernul va implementa noile măsuri printr-o așa-numită ordonanță și abia apoi va demara o procedură legislativă pentru aproba noul regim fiscal. Elveția va efectua un vot național privind modificarea constituțională în mai 2023.