Sursa foto: Pixabay
Un număr de 44 de multinaționale active în România vor fi afectate de viitoarele prevederi privind un impozit minim pe profit la nivel global de 15% (România are o cotă de 16%), stabilit în urma unui acord obținut în cadrul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), arată datele transmise de Ministerul Finanțelor la solicitarea Economedia. Ce presupune pentru România acest acord, care sunt următorii pași, ce trebuie să schimbe țara noastră în legislație și când va fi implementat acest impozit sunt câteva dintre întrebările la care ne-a răspuns Ministerul Finanțelor.
- Context: Peste 130 de state au ajuns la un acord în luna iulie asupra unei reforme a impozitării multinaționalelor, pentru a le impune un impozit minim pe profit global de „cel puțin 15%”, a anunțat atunci Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Decizia OECD, respinsă de Irlanda și Ungaria – țări UE cu taxarea foarte scăzută – a venit în urma frustrării marilor economii, în principal SUA, Franța și Germania, față de evitarea de către multinaționale a taxării în țările unde generează veniturile. În România au existat permanent discuții despre o posibilă modificare a regimului aplicat unor companii precum Google și Facebook, dar ele nu s-au soldat cu nici o decizie. Un studiu publicat în mai de către EU Tax Observatory arăta că Uniunea Europeană ar obţine venituri suplimentare de ordinul a 50 de miliarde de euro de pe urma taxării companiilor multinaţionale cu un impozit minim de 15% pe profitul companiilor valabil la nivel global.
Marcel Ciolacu, președintele PSD, i-a cerut în iulie premierului Florin Cîțu să explice efectele economice ale acordului semnat de 130 de țări, printre care și România, privind taxarea companiilor multinaționale.
Economedia a adresat o serie de întrebări către Ministerul Finanțelor privind implicațiile acestui acord asupra României. Iată răspunsurile autorităților.
- Ce presupune, în detaliu, pentru România, semnarea declarației comune a OCDE?
Ministerul Finanțelor: În cadrul reuniunii Cadrului Incluziv al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) din perioada 30 iunie – 1 iulie 2021, România împreună cu alte 130 de țări au ajuns la un consens în ceea ce privește elementele principale ale Pilonului 1 și 2 de reformă a sistemului de impozitare la nivel internațional.
România susține implementarea unor măsuri de combatere a erodării bazei de impozitare și transferul profiturilor (BEPS), întrucât obiective similare se regăsesc și în strategia fiscal-bugetară a României.
Întreprinderile multinaționale care vor intra în domeniul de aplicare al Pilonului 1 sunt cele având o cifră de afaceri globală mai mare de 20 de miliarde de euro și profitabilitate (Profit înainte de impozitare/Total venituri) mai mare de 10%. În cazul în care aplicarea Pilonului 1 în condițiile de mai sus va avea succes, se preconizează reducerea pragului cifrei de afaceri la suma de 10 miliarde de euro. În acest sens, într-o perioadă de 7 ani de la intrarea în vigoare a acordului, se va face o evaluare a aplicării Pilonului 1, evaluare care va trebui finalizată în decursul unei perioade de un an.
Pilonul 1 se concentrează pe conceptul fiscal de prezență economică semnificativă (“nexus”) și a unor reguli de alocare a profitului care să permită impozitarea veniturilor obținute de companii în jurisdicții acolo unde acestea nu au prezență fizică, dar desfășoară activități economice, în condițiile în care întreprinderea multinațională obține în jurisdicția respectivă venituri mai mari de 1 milion de euro. Pentru jurisdicțiile în care PIB-ul este mai mic de 40 de miliarde de euro, limita veniturilor a fost stabilită la 250.000 de euro.
Pentru întreprinderile multinaționale care intră sub incidența Pilonului 1, un procent de 20%-30% din profitul rezidual va fi realocat către jurisdicțiile în care se găsesc clienții/ consumatorii, utilizând o cheie de alocare bazată pe cuantumul veniturilor.
Prin intermediul acestui mecanism, sistemul fiscal internațional se adaptează noilor modele de afaceri globale, în care repartizarea drepturilor de impozitare nu mai poate fi efectuată în funcție de prezența fizică.
Elementele principale agreate ale Pilonului 2 sunt nivelul cotei minime efective de impozitare la nivel global care va fi de cel puțin 15% și mecanismul excluderilor din baza de impozitare.
Baza de impozitare va fi redusă prin mecanismului excluderilor (”carve-out”) luând în calcul rentabilitatea activităților care au substanța economică. Excluderile se aplică la nivelul veniturilor și va reprezenta cel puțin 7,5% din valoarea contabilă a imobilizărilor corporale și a componentei de salarizare în primii 5 ani de tranziție.
De asemenea, conform prevederilor Acordului, Regulile GloBE privind Pilonul 2 sunt propuse a fi aplicate de către grupurile de societăți multinaționale cu o cifră de afaceri mai mare de 750 milioane EUR, dar statele membre pot opta să aplice aceste reguli și pentru societățile multinaționale care nu îndeplinesc acest prag.
- Care sunt următorii pași procedurali după semnarea acestei declarații și care sunt termenele, dacă acestea există?
România va continua să urmărească activitatea OCDE, întrucât Acordul prevede elaborarea unui plan de implementare detaliat și explorarea problemelor rămase nerezolvate până în luna octombrie a anului 2021. Prin urmare, o decizie finală cu privire la elementele tehnice și politice ale Pilonului 1 și Pilonului 2 va fi luată până în luna octombrie a anului 2021, context în care se va analiza și excluderea de la aplicarea impozitului minim global a societăților multinaționale nou înființate. Pilonul 1 va presupune și elaborarea unei convenții multilaterale încheiată între jurisdicțiile participante începând cu anul 2022 și aplicabilă din anul 2023.
După aprobarea finală la nivelul OCDE, implementarea acestor prevederi se va face în mod unitar la nivelul UE prin intermediul unui act normativ, termenul estimat pentru aplicarea acestor prevederi fiind anul 2023.
- Este România obligată să pună în aplicare prevederile acestui plan? Este un „binding agreement” sau „non-binding agreement”?
De regulă, reglementările elaborate de OCDE au nivel de recomandare. Sunt și reglementări care reprezintă un standard minim obligatoriu de implementat. După aprobarea finală a documentului de către OCDE se va face o analiză la nivelul statelor membre și se va implementa unitar la nivelul UE prin intermediul unui act normativ, respectiv directivă/directive ale Consiliului Uniunii Europene.
- Ce trebuie, mai exact, să schimbe România în legislație pentru a o pune în acord cu prevederile agreate?
Luând în considerare că documentul OCDE va include reguli pentru combaterea planificării fiscale, acestea vor fi implementate în Codul fiscal în titlul II Impozitul pe profit, la Capitolul III- Norme împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale care au incidență directă asupra funcționării pieței interne, așa cum au fost implementate în legislația națională, de exemplu și regulile privind societățile străine controlate care transpun Acțiunea nr. 3 a OCDE (Designing Effective Controlled Foreign Company Rules, 2015 Final Report).
Alte modificări ale legislației din România vor fi avute în vedere după definitivarea lucrărilor la nivelul OCDE. La nivel comunitar, așa cum s-a precizat mai sus, vor fi elaborate acte normative aplicabile de către Statele Membre UE.
- În cât timp trebuie să schimbe România legislația pentru a o pune în acord cu prevederile agreate?
Pe baza informațiilor deținute până în prezent implementarea se estimează a se efectua în anul 2023.
- Câte companii estimați că vor fi afectate de prevederile acestui acord și cât reprezintă ele din PIB-ul României?
- Care sunt companiile multinaționale vizate despre care se știe că nu își plătesc impozitele în România?
- Estimați că noul impozit minim pe profit va avea un impact financiar asupra bugetului de stat? Care ar fi acesta? Va fi pozitiv sau negativ, ținând cont că rata de impozitare este de 16%, în prezent, iar impozitul propus este de „minim 15%?
Referitor la întrebările 6 – 8, vă comunicăm următoarele:
Reformarea sistemului fiscal internațional care decurge din digitalizarea economiei este o prioritate pentru întreaga comunitate internațională, care și-a luat angajamentul de a ajunge la o soluție agreată la nivel global.
Stabilirea unui standard global privind impozitarea minimă efectivă ar putea avea în viitor un impact major asupra limitelor acceptate în privința competiției fiscale și a modului în care țările mai puțin dezvoltate vor putea să utilizeze cotele de impozitare pentru atragerea investițiilor străine.
Din datele pe care le deținem (Date comunicate de Centrul Național pentru Informații Financiare), la nivelul anului 2019 erau înregistrați un număr de 44 agenți economici care au raportat o cifră de afaceri peste 750 milioane euro.
În ceea ce privește neplata în România a impozitelor de către companiile multinaționale, vă comunicăm că nu avem date referitoare la acest aspect.