Ministerul Justiției propune o serie de restricții clare pentru „uși rotative” în sectorul public, pentru a putea adera la OCDE

Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege prin care introduce, pentru prima dată în mod unitar, restricții mai stricte pre și post-angajare pentru angajații din sectorul public, astfel încât să reducă riscul de trafic de influență, favoritism sau „uși rotative”, în vederea aderării la Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Problemele identificate

Ministerul susține că abordarea actuală privind reglementarea restricțiilor post-angajare în sectorul public din România a generat mai multe provocări.

„În primul rând, deși prevederile ar trebui adaptate la riscurile specifice fiecărui sector, legile în vigoare diferă în ceea ce privește măsurile de sprijin pentru implementare. De exemplu, doar articolul 70 din Legea nr. 21/1996 impune obligația ca oficialii publici să obțină un aviz favorabil pentru viitorul loc de muncă propus. În afară de această prevedere, nu există niciun mecanism de monitorizare a respectării a restricțiilor post-angajare de către foștii oficiali publici și niciun mecanism clar de sancționare în caz de nerespectare, lipsa acestuia pentru toate prevederile privind restricțiile post-angajare diminuând considerabil eficiența acestora”, arată proiectul.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

De asemenea, diferitele acte normative sunt limitate în ceea ce privește măsurile prevăzute. În legislația actuală, măsurile post-angajare pentru foștii angajați publici se limitează la perioade de „reflecție” pentru anumite categorii de oficiali, restricții privind contractarea cu statul pentru foștii oficiali din domeniul achizițiilor publice. Alte tipuri de restricții, cum ar fi interdicția de a utiliza informații privilegiate sau de a „schimba tabăra” în cadrul unor proceduri de reglementare, nu sunt incluse. De asemenea, nu sunt prevăzute măsuri pre-angajare în sectorul public.

În procesul de aderare la OCDE, experții organizației au subliniat aceste deficiențe și au recomandat soluții pentru a atinge standardul solicitat de cadrul de aderare la OECD. Experții au identificat lipsa de claritate juridică și uniformizare a regimului juridic al restricțiilor post-angajare rezultată atât din dispersarea normativă a acestor restricții cât și din lipsa indicării activităților și comportamentelor generatoare de riscuri dar și a mecanismelor de monitorizare și sancționare. Totodată, o altă deficiență constatată vizează categoria destinatarilor a căror „migrare” din sectorul public în cel privat, prin prisma atribuțiilor/competențelor exercitate în timpul funcției/demnității publice poate da naștere unor potențiale conflicte de interese.

Dat fiind faptul că, experții OECD au remarcat că la nivel instituțional nu este desemnată o autoritate națională care să îndeplinească funcția de monitorizare și sancționare a încălcării restricțiilor pre- și post-angajare, s-a recomandat extinderea competențelor Agenției Naționale de Integritate (ANI) și cu privire la îndeplinirea acestui scop.

O altă constatare vizează inexistența unor mecanisme de conștientizare a riscurilor privind nerespectarea restricțiilor pre- și post-angajare, precum și a impactului acestora în generarea de potențiale conflicte de interese.

Restricțiile propuse

Drept urmare, Ministerul Justiției a inițiat un proiect de lege care introduce un cadru juridic unitar, detaliat și aplicabil privind restricțiile pre- și post-angajare pentru persoanele care dețin sau au deținut funcții sau demnități publice, în scopul prevenirii conflictelor de interese și a consolidării integrității în sectorul public.

Proiectul introduce perioade de reflexie pre-angajare, prin care reglementează perioade de reflecție privind exercitarea de atribuții de supraveghere, control sau contractare în raport cu fostul angajator din sectorul privat. În plus, el instituie necesitatea dezvăluirii angajărilor anterioare în cuprinsul unei declarații pe propria răspundere, care se depune în termen de 15 zile de la data numirii sau a alegerii în funcție ori de la data începerii activității.

În ceea ce privește interdicțiile post-angajare, a fost introdusă obligația menținerii confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care categoriile de personal reglementate iau cunoștință în exercitarea mandatului sau a funcției publice. Totodată, pentru a preveni conflictele de interese, persoanelor nominalizate expres, în considerarea importanței demnității și funcției deținute prin raportare la arhitectura instituțională a statului și sectorul de activitate în care activează, li s-au instituit conduite interzise pe parcursul perioadei de reflecție, acestea putând desfășura activități în sectorul privat, și uneori chiar în sectorul public, numai după obținerea unui aviz favorabil. Soluția este necesară în contextul în care activitățile preconizat a fi desfășurate în sectorul privat ar putea intra în conflict cu atribuțiile deținute anterior.

O altă noutate constă în extinderea sferei de aplicare a acestor reguli, incluzând nu doar persoanele cu funcții executive de conducere (persons with top executive functions – PTEFs), aleșii locali și funcționarii publici, ci și personalul contractual din instituțiile publice, persoanele implicate în achiziții publice, audit, concesiuni, reglementare, autorizare sau control. În paralel, proiectul introduce și atribuții pentru consilierii de etică privind informarea și consilierea personalului vizat.

Proiectul introduce obligația persoanelor vizate de a depune declarații pe propria răspundere atât la data numirii sau alegerii în funcție cât și la data încheierii mandatului sau a încetării activității, precum și de a notifica intenția de a desfășura activități profesionale în sectorul privat, remunerate sau nu. În funcție de poziția deținută în arhitectura instituțională a statului, aceste avize sunt emise fie de Agenția Națională de Integritate, fie de autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia persoana și-a desfășurat activitatea. Avizele sunt emise pe baza unei evaluări obiective, fundamentate pe un set de criterii clare, inclusiv natura activității anterioare, gradul de implicare, nivelul funcției și aria geografică de influență.

De asemenea, se extind atribuțiile Agenției Naționale de Integritate, care devine instituția-cheie în monitorizarea și controlul respectării acestor restricții. ANI va avea competența de a primi notificări, de a emite avize, de a întocmi rapoarte de evaluare și de a aplica sancțiuni. Nerespectarea obligațiilor privind declararea, notificarea sau avizele emise atrage sancțiuni contravenționale semnificative, cu amenzi de până la 100.000 lei, atât pentru persoanele vizate de normele legale, cât și pentru potențialul angajator, iar contractele încheiate cu încălcarea acestor restricții pot înceta de drept.

În plus, este desemnat consilierul de etică pentru asigurarea informării și a consilierii categoriilor de persoane prevăzute de proiectul de lege.