Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis, la solicitarea Economedia, că cea de-a doua cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care urmează să fie depusă în toamnă, nu va fi afectată de ratarea primei plăți în iulie, după ce Comisia Europeană a cerut clarificări.
„Depunerea unei cereri de plată nu e condiționată de emiterea avizului pozitiv pentru cererea de plată anterioară. Cererile de plată vor fi depuse conform calendarului orientativ prevăzut în partea 3 din Anexa la Decizia Comisiei de aprobare a acordurilor de tip operațional dintre Comisie și România în temeiul Regulamentului UE 241/2021”, a transmis MIPE, la solicitarea Economedia.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, spunea că a doua cerere de plată din PNRR va fi depusă în toamnă.
Reamintim că G4Media a scris anterior România a ratat prima plată de 2,6 miliarde euro pe PNRR pe care o dorea făcută la final de iulie.
Atunci, MIPE a transmis că țara noastră nu a ratat plata, ci că a fost prelungit termenul pentru emiterea avizului pozitiv preliminar, pentru ca România să completeze sistemul informatic al PNRR cu informații necesare identificării beneficiarilor finali ai plăților. Aceasta a fost o solicitare a Comisiei. România își luase angajamentul ca platforma informatică să fie ajustată cu funcția suplimentară solicitată până la data de 31 iulie 2022.
La solicitarea Economedia, MIPE a explicat cine sunt acești „beneficiari reali”. „Beneficiarii finali ai plăților conform art.22 alin.2 lit.d din Regulamentul UE 241/2021 sunt beneficiarii contractelor semnate în urma finalizării apelurilor de proiecte publicate pe platforma proiect.pnrr.gov.ro și respectiv autoritățile contractante care vor demara și finaliza proceduri de achiziție publică”, potrivit MIPE.
Totodată, întrebat ce presupune completarea sistemului informatic al PNRR, MIPE a transmis: „Completarea acestui sistem informatic a presupus introducerea unor funcționalități care să permită identificarea beneficiarilor reali, așa cum sunt definiți aceștia prin Regulamentul UE 241/2021 art.22 alin.2 lit.d. Conform acestor prevederi, beneficiarii reali sunt persoanele fizice ce deţin sau controlează în cele din urmă clientul și/sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie, o operaţiune sau o activitate rezultată în urma unei proceduri de achiziție publică câștigată de un Beneficiar final (entitate juridică privată)”.
La 1 august, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis că a testat cu succes sistemul informatic și a completat sistemul ce va permite identificarea beneficiarilor reali ai plăților din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce permite Comisiei Europene să meargă mai departe cu cererea de plată transmisă de România.
Totodată, Economedia a întrebat MIPE și pentru care dintre cele 21 jaloane aferente primei cereri de plată au existat observații din partea Comisiei și care au fost acestea.
„Comisia Europeană a transmis o serie de observații pentru o parte din jaloanele și țintele incluse în Cererea de plată nr.1, care se refereau în principal la obligativitatea de a încărca în sistemul electronic FENIX documente justificative de plată, rapoarte, documente probatoare pentru reformele legislative intrate în vigoare, dovada publicării pe site în vederea consultării publice etc”, a răspuns MIPE.