Miniştrii europeni ai Finanţelor ar urma să înceapă discuţiile privind reforma regulilor bugetare în UE

Regulile bugetare ale Uniunii Europene au fost modificate de mai multe ori, iar acum UE va demara o nouă discuţie cu privire la reformarea lor, în timp ce continentul se confruntă cu mai multe crize suprapuse, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Miniştrii europeni ai Finanţelor ar urma să demareze sâmbătă discuţiile privind reforma regulilor bugetare, într-un moment în care nivelul datoriilor este unul ridicat după doi ani de susţinere a economiilor în timpul pandemiei şi investiţiile ridicate necesare pentru a evita o criză provocată de schimbările climatice.

Pentru a face lucrurile şi mai dificile, statele UE se confruntă cu o criză a costului vieţii în condiţiile unei inflaţii record, creşterii costurilor la energie şi întreruperii livrărilor de gaze ruseşti spre Europa, iar spectrul unei recesiuni trage sute de miliarde de euro din bugetele guvernelor pentru diferite măsuri de sprijin.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Regulile bugetare ale UE, concepute într-o perioadă economică mai stabilă din anii 1990, în special pentru a proteja valoarea monedei euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale, au dificultăţi în a face faţă crizelor actuale.

Pactul de stabilitate şi creştere limitează deficitul guvernamental sub pragul de 3% din PIB, iar datoria sub 60% din PIB.

Însă pandemia a lăsat multe state cu un nivel al datoriei de peste 100% din PIB, iar deficitele din 2021 depăşesc în multe cazuri de două ori limita UE. O altă regulă care este imposibil de respectat de multe guverne prevede că în fiecare an ele trebuie să îşi reducă datoria cu 1/20 din diferenţa dintre nivelul datoriei publice şi pragul de 60% din PIB.

Documentele de lucru ale Franţei, Italiei, Germaniei, Spaniei şi Ţărilor de Jos, precum şi o serie de oficiali europeni de rang înalt susţin că regula 1/20 va trebui să dispară, fie explicit, fie pentru că guvernele şi Comisia vor cădea de acord să nu o aplice.

Însă deocamdată nu este clar cu ce va fi înlocuită. Berlinul consideră că guvernele ar trebui pur şi simplu să îşi reducă deficitul structural în fiecare an, cu cel puţin 0,5% din PIB, până ajung la echilibru. O astfel de reducere, combinată cu creşterea economică, ar rezolva problema datoriei.

“Cel mai probabil la final vom ajunge la un nivel foarte similar cu poziţia germană”, a declarat un oficial european de rang înalt din apropierea discuţiilor.

Un alt punct dificil este cum trebuie abordate investiţiile publice în valoare de sute de miliarde de euro, care trebuie să atragă şi investiţii private comparabile, pentru a reduce emisiile de carbon în Europa până în 2030, şi să le elimine complet până în 2050.

În plus, Franţa, Italia şi Polonia susţin că regulile UE ar trebui să le permită să deducă din calculul deficitului şi banii cheltuiţi pentru apărare sau pentru a ajunge la suveranitate tehnologică, pentru că acest gen de investiţii vor da rezultate mai târziu.

Germania nu vrea ca anumite sectoare să fie excluse de la calculul deficitului dar pare dispusă să ofere mai multă flexibilitate pentru guvernele care fac reforme structurale sau investiţii care sunt benefice pe termen lung.

Tot în discuţie se află indicatoarele utilizate pentru a măsura eforturile făcute în condiţiile în care guvernele caută indicatorii observabili aspra cărora au o influenţă în loc de metode de calcul învechite care în multe cazuri au fost revizuite puternic.

În plus, există şi problema controversată a punerii în aplicare a regulilor. Chiar dacă în prezent sunt prevăzute amenzi pentru statele care încalcă regulile, acestea nu au fost puse niciodată în aplicare chiar dacă ţări precum Italia, Franţa, Spania sau Portugalia au încălcat în mod flagrant regulile bugetare.

Cel mai probabil discuţiile cu privire la modernizarea regulilor bugetare vor dura mai multe luni, fiind posibil să se prelungească până în al doilea trimestru din 2023. Aceasta în condiţiile în care regulile vor rămâne suspendate şi anul următor pentru ca guvernele statelor membre să poată să îşi protejeze economiile de criza energetică.

Comisia Europeană îşi va prezenta propriile sale propuneri de modificare în a doua jumătate a lunii octombrie, susţin oficialii europeni citaţi de Reuters, în ideea de a evita ca acest subiect să devină unul în campania electorală de dinaintea alegerilor parlamentare din Italia, care vor avea loc în data de 25 septembrie.