Ministrul Agriculturii transmite că a dispus o anchetă a Corpului de control pentru a verifica legalitatea acordării subvenţiilor pentru terenuri din Delta Dunării. Florin Barbu este chiar cel care a modificat legea în favoarea baronului PSD Paul Stănescu, care a beneficiat de subvenții

Florin Barbu Sursa foto: Inquam Photos / George Calin

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Florin Barbu, a dispus o anchetă a Corpului de control în vederea verificării legalității acordării subvențiilor pentru paludicultură – recoltarea stufului, având în vedere informațiile apărute în spațiul public referitoare la modalitatea de acordare a acestui nou tip de subvenții. Ministrul agriculturii a solicitat ca din echipa de control să facă parte și inspectori Antifraudă. Potrivit unei anchete PRO TV, o modificare legislativă promovată de actualul ministru al Agriculturii transforma terenurile din Deltă în păşuni pentru care se puteau primi subvenţii.

Context.

Potrivit informaţiilor apărute în presa centrală, citate de News.ro, Agenţia pentru Plăţi în Agricultură a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro într-o afacere legată de stuful din Delta Dunării, care acum este cerecetată şi de Parchetul European.

Potrivit PRO TV, o modificare legislativă promovată de actualul ministru al Agriculturii transforma terenurile din Deltă în păşuni pentru care se puteau primi subvenţii. Pentru banii europeni au depus actele două firme, în care au fost acţionari până anul trecut fiul lui Paul Stănescu şi un consilier al acestuia, iar firmele controlau tăierile de stuf din Deltă.

Conform unui articol publicat miercuri de G4Media, Parchetul European a cerut documente de la instituțiile statului în legătură cu modul în care două firme apropiate de baronul PSD Paul Stănescu au ajuns să solicite subvenții europene de aproape 6 milioane de euro pentru stuful din Delta Dunării. În paralel, Agenția de Plăți în Agricultură (APIA) a stopat plata subvențiilor, potrivit acelorași surse.

Două firme, controlate la acel moment de fiul lui Paul Stănescu și de un fost consilier al secretarului general PSD, au ajuns să ceară subvenții europene pentru stuf în urma unei legi promovate de actualul ministru al Agriculturii, Florin Barbu, considerat chiar omul de casă al lui Stănescu.

Astfel, o lege modificată pe ascuns în 2023 în Parlament a transformat Delta Dunării în pajişte, pentru care se pot cere subvenții de milioane de euro de la UE, potrivit unei investigații a emisiunii ”România, te iubesc” de la Pro TV. Iar singurele firme care au acces la aceste subvenții sunt deținute de Ștefan Stănescu, fiul baronului PSD Paul Stănescu, și de un fost consilier al secretarului general al PSD.

Investigația Pro TV arată că parlamentarul care a modificat legea este tocmai Florin Barbu, la acel moment președintele Comisiei de agricultură din Camera Deputaților. Ulterior, proiectul a trecut rapid prin parlament și a fost promulgat de președintele Iohannis.

Redăm, în continuare, comunicatul Ministerului Agriculturii:

“Reamintim că, pe parcursul elaborării fișelor de intervenție din cadrul PNS 2023-2027 au fost organizate mai multe reuniuni tehnice consultative, acestea având rolul de a asigura  pe de o parte transparența procesului decizional în raport cu partenerii relevanți, si, pe de altă parte, de a îngloba contribuțiile acestora în procesul de elaborare a documentului programatic cu scopul asigurării eficienței și îmbunătățirii adresabilității viitoarelor intervenții”, transmite Ministerul Agriculturii.

Astfel, în cadrul acestui proces de consultare, MADR a primit din partea mediului asociativ mai multe solicitări referitoare la posibilitatea de finanțare a activității de paludicultură – recoltarea stufului. Acest tip de sprijin se acordă și de către alte state din Uniunea Europeană, respectiv Austria, Franța, Lituania sau Suedia.

În urma analizei efectuate de către MADR privind posibilitatea finanțării zonelor unde are loc activitatea de recoltare a stufului, s-au constatat următoarele:

Din materialele științifice elaborate de institutul de specialitate INCDDD Tulcea se constată că paludicultura are efecte benefice atât pentru mediu, cât și din punct de vedere economic.

  • Din punct de vedere economic, paludicultura poate contribui la producerea de biomasă, cerință esențială a Green Deal și a programului european Fit 55, poate conduce la producerea de îngrășământ organic natural, fiind astfel și o sursă pentru hrana animalelor din aceste zone
  • Din punct de vedere al mediului, activitatea de paludicultură contribuie la sechestrarea dioxidului de carbon (cca. 10-16 t/ha anual) și a gazelor cu efect de seră în solurile organice, reprezentând o strategie inteligentă de luptă împotriva schimbărilor climatice, promovată prin Green Deal. În plus, această activitate contribuie la conservarea biodiversității în zona de protecție integrală Natura 2000 care constituie, de altfel și Patrimoniu UNESCO
  • Din punct de vedere social, dat fiind că paludicultura este o activitate specifică Deltei Dunării subliniem importanța sa prin prisma integrării forței de muncă dintr-o zonă subdezvoltată economic, dar și faptul că prin aceasta se păstrează tradițiile și specificul zonei (recoltarea manuală a stufului)

În acest sens, fermierii care utilizează astfel de suprafețe cu respectarea condițiilor de eligibilitate stabilite în PS PAC și legislația subsecventă, ca de exemplu, desfășurarea unei activități agricole, pot beneficia de aceste plăți. În conformitate cu articolul 4 alin.(2) din Regulamentul (UE) 2115/2021 activitatea agricolă implică atât cultivarea inclusiv prin paludicultură, cât și menținerea suprafeței agricole pentru cultivare.

Sursa foto: Inquam Photos / George Calin

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *