Sursă foto: Ministerul Energiei
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunţat, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook, că 12 companii din ţară şi străinătate au răspuns apelului Societatăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE), în cadrul consultării de piaţă privind studiul de fezabilitatea pentru proiectul centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti. Este vorba despre un proiect de pe vremea regimului Ceaușescu și declarat abandonat în urmă cu trei ani de către autorități.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Ministerul Energiei a anunțat la finalul lunii iulie că Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) a iniţiat procesul de consultare a pieţei în legătură cu proiectul Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, proces ce va dura până pe 8 august.
Pe 31 iulie, Sebastian Burduja a afirmat că speră ca proiectul centralei hidroenergetice cu acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti să fie finalizat în termen de un an. Liberalul a adăugat că valoarea proiectului este de circa un miliard de euro, „cu o putere instalată între 500 de MW şi un GW, probabil patru turbine”.
Context
Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești, cu o putere instalată de 1.000 MW, presupunea o investiție de tip greenfield de peste 1 miliard de euro, potrivit Economica.net. Proiectul prevedea inițial ca această hidrocentrală să fie construită pe parcursul a 5-7 ani, la 30 de kilometri de orașul Cluj-Napoca, pe valea râului Someșul Cald, cu patru grupuri de 250 MW fiecare.
Timp de doi ani, din 2014, când Guvernul Ponta a adoptat o ordonanță care prevede ajutoare de stat pentru investitoriii în hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, și până în 2016, Hidro Tarnița a derulat o procedură de selecție de investitori privați parteneri pentru proiectul hidrocentralei Tarnița Lăpuștești.
La acea vreme s-au arătat interesate trei consorții formate din companii din China: Gezhouba Group Company Limited-Wu Lingpower Corporation, China Huadian Engineering-Guizhou Wujiang Hydropower și Huaneng Lancang River Hydropower-Hydrolancang International Energy.
În final, în 2017, Guvernul a întrerupt procedura de selecție și a decis să analizeze alte modalități de atragere de investitori pentru proiectul Tarnița.
Doi ani mai târziu, în 2019, ministrul de atunci al Energiei, Anton Anton, spunea că a avut discuții cu reprezentanții unei companii private din Coreea de Sud specializată în energie nucleară și hidro și le-a transmis să se înscrie la licitația care ar fi urmat să fie organizată pentru selecția de investitori care să realizeze proiectul în sistem de parteneriat public-privat. Însă în 2020, ministrul Energiei de atunci, Virgil Popescu, a vorbit despre abandonarea proiectului.
În 2021 au mai apărut noi informații conform cărora patru companii din Coreea de Sud (Busan Korea Biotechnology (BKB), care în urmă cu 10 ani intenționa să participe la construirea reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă, Korea Western Power, Hyundai Engineering din grupul omonim și GE Global Services GmbH Korea Branch, divizie a gigantului american General Electric) au transmis statului român că sunt interesate să se implice într-o eventuală resuscitare a proiectului, după cum a scris Profit.ro.
