Ministrul Energiei Virgil Popescu a declarat, miercuri, după ce propunerea Comisiei privind „taxonomia verde” a trecut la limită de Parlamentul European, că dinamica imprevizibilă a crizei energetice ne obligă să ne folosim de toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a asigura independența și securitatea energetică.
„Salut votul de astăzi din Parlamentul European prin care energia nucleară și gazul – drept combustibil de tranziție – sunt incluse în taxonomia UE. Este o decizie bună, care nu contravine dezideratului Uniunii Europene pentru 2050: emisii zero de gaze cu efect de seră. Dinamica imprevizibilă a crizei energetice pe care o traversăm ne obligă să fim responsabili, să ne folosim de toate resursele pe care le avem la dispoziție pentru a asigura independența și securitatea energetică. Le mulțumesc colegilor europarlamentari pentru că au înțeles importanța votului de astăzi, de care va beneficia țara noastră!”, a transmis Popescu.
Propunerea prevede că energia nucleară și gazele naturale vor fi incluse în taxonomia UE, adică vor putea fi folosite drept combustibil de tranziție către o economie verde, care își propune să treacă de la combustibilii fosili la surse regenerabile de energie.
Propunerea Comisiei Europene privind „taxonomia verde” a trecut, miercuri, în Parlamentul European la limită, cu doar 22 de voturi diferență. Obiecțiile formulate de comisii nu au întrunit numărul necesar de voturi, 353. Obiecțiile au primit doar 328 de voturi și 278 de voturi împotrivă, pe un fundal tensionat în plenul legislativului european reunit la Strasbourg.
Votul Parlamentului este decisiv, întrucât are drept de co-decizie în chestiunea taxonomiei. Dacă propunerea Comisiei ar fi picat la vot, proiectele de investiții în rețele de gaze naturale și centrale nucleare nu ar fi putut beneficia de finanțări cu fonduri europene.
Decizia este una esențială pentru România, care abia a început să extragă resursele uriașe de gaz din Marea Neagră și care are planuri mari și în domeniul nuclear, atât prin construirea a două reactoare noi la Cernavodă, cât și prin intenția de a instala tehnologia revoluționară a reactoarelor nucleare modulare (SMR), dezvoltate de americani.