Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea
Rezultatele preliminare arată că România a încheiat anul 2022 cu un deficit pe ESA de 6%, faţă de 6,2% cât se estimase anterior, a declarat, miercuri, în plenul Senatului, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, citat de Agerpres.
“Ceea ce pot să vă spun ca rezultat de ansamblu este că, în România, conformarea voluntară la plata taxelor a crescut la 87,5%, de la 85%. Evident, o să privesc acest lucru cu prudenţă şi am să spun că aş vrea să văd şi în acest an păstrarea acestui trend, de ce nu creşterea conformării voluntare. Acesta ar deveni un element structural. Încă o dată aş mai vrea să leg nişte lucruri şi să le şi explic. Cine se uită la deficitele României, fără a face legătură cu modul cum funcţionează economia, ar trebui să mediteze un pic, pentru că deficitele reprezintă o poză de moment a economiei. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, după cum ştiţi, România este în procedură de deficit excesiv încă din anul 2020. A fost declanşată împotriva României, deşi în toată Europa procedura fusese suspendată şi este suspendată inclusiv în anul 2023. Situaţia din pandemie a generat un deficit mare pe ESA, de 9,4%, şi România s-a angajat să-l reducă până în 2024 la 3%. Drept pentru care asta s-a şi făcut. Atât în 2021, cât şi în 2022, deficitele au fost reduse peste ţinta asumată Programul de convergenţă şi Programul de reducere stabilit împreună cu Comisia Europeană. Astfel, în 2021, România trebuia să ajungă la un deficit ESA de 8% şi a încheiat cu 7,1% şi anul 2022 trebuia să încheie cu 6,2%, iar rezultatele preliminare ne arată că suntem pe ESA la 6%. Acest efort va continua”, a spus Câciu la “Ora Guvernului”.
Potrivit ministrului de resort, creşterea economică înregistrată de România în trimestrul IV din anul anterior este una “foarte bună”.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
“Crizele care au apărut suprapuse, preţurile la energie, inflaţia, istorică din punctul meu de vedere, are o repetitivitate după 20 de ani, ne pun la grea încercare atât pe partea de buget, de sustenabilitate, dar mai ales pe partea de funcţionare a economiei, pentru că are efect asupra consumului, fie el de capital, fie de bunuri de larg consum. Cu toate acestea, însă, 2022 s-a încheiat o creştere economică. Astăzi a apărut şi provizoriu pe trimestrul IV şi confirmă o creştere economică, din punctul meu de vedere, foarte bună, de 4,8%. Se putea mai mult? Posibil, dacă am fi avut nişte acţiuni mai curajoase la începutul anului 2022, vorbesc după apariţia conflictului din Ucraina. Pentru că efectul preţurilor la energie este cel mai dureros efect pe care îl resimte orice român şi orice companie din România. Evident, Guvernul a venit în sprijinul economiei şi al cetăţenilor cu o serie de măsuri. Dacă ne uităm la ele şi dacă vreţi să vă fac o poză: la un deficit de 5,7% pe cash, cu o datorie care se închide ca pondere în PIB în anul 2022 la 47,2%, de la aproape 50%, când a fost la preluare, Guvernul României a venit cu un sprijin pentru economie şi cetăţeni cu un plus de 47 de miliarde. Mulţi vor spune că a fost făcut pe seama inflaţiei. Eu spun că a fost făcut dual şi a fost făcut şi pe o mai bună orientare în unele zone de cheltuieli publice”, a explicat Adrian Câciu.
Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, participă miercuri, în plenul Senatului, la dezbaterea “Ora Guvernului”, ca urmare a invitaţiei adresate la propunerea grupului senatorial al USR.
Pe 27 februarie 2023, data trimiterii invitaţiei, USR menţiona că deficitul bugetar al României a atins “niveluri record”, iar costurile de finanţare sunt unele dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
Potrivit unui comunicat al USR transmis la acea dată AGERPRES, “ministrul Finanţelor trebuie să clarifice care sunt companiile cărora li se va aplica ‘taxa de solidaritate’ şi dacă nu cumva aceasta este pur şi simplu o taxă de solidaritate cu cei cu pensii speciale”.
