Foto: Dreamstime
România este printre cele cinci state membre cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare fiscală de şapte ani în loc de patru, a anunţat ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, care se află la reuniunea Consiliului Afaceri Economice şi Financiare al UE de la Bruxelles.
Începând cu 2020, România face obiectul Procedurii de deficit excesiv (PDE). Procedura a fost inițiată în aprilie 2020, fiind determinată de încălcarea limitei de deficit bugetar de 3% în 2019. În România, deficitul bugetar a urcat deja la 6,19% din Produsul Intern Brut (PIB), după primele 10 luni ale acestui an.
Potrivit lui Boloș, una dintre temele principale de discuție de la Bruxelles a fost situația planurilor fiscale pe termen mediu și traiectoriile bugetare ale statelor membre. “România este printre cele cinci state membre cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare fiscală de şapte ani în loc de patru”, a transmis Boloș, într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.
Acesta susține că ajustarea pe 7 ani este “o oportunitate vitală pentru România”, pentru că ar permite
reducerea deficitului bugetar într-un ritm care să nu producă dezechilibre macroeconomice, dar și securizarea investițiilor din fonduri europene (politica de coeziune și PNRR) și protejarea dezvoltării. “Doar așa putem implementa bugetele de investiții din fonduri naționale care îmbunătățesc vița oamenilor: Anghel Saligny, PNDL, CNI”, spune ministrul.
O altă temă a fost progresul discuțiilor pe tema reformei vamale, propusă prin pachetul legislativ al Comisiei Europene din mai 2023.
“Am susținut că trebuie să găsim cât mai curând posibil un compromis cu privire la înfiinţarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale, soluții care vor reduce costurile și vor moderniza comerțul. Reforma vamală va veni cu beneficii directe pentru oameni: costuri vamale reduse, acces mai ușor la piețele internaționale pentru afaceri locale, eliminarea blocajelor birocratice și controale mai eficiente”, a transmis Boloș.
Acesta a mai informat că, în ceea ce privește impozitarea energiei, se lucrează la o nouă directivă care să taxeze energia în acord cu obiectivele de mediu și climă.
“UE dorește ca taxarea produselor energetice și a energiei electrice să fie în acord cu politicile privind energia și clima, contribuind la reducerea emisiilor. Poziția noastră a fost că în acest proces nu trebuie să neglijăm necesitatea unui echilibru între obiectivele climatice, specificul fiecărui stat membru și competitivitatea UE. Cu toate acestea, considerăm că sunt necesare negocieri suplimentare pe anumite subiecte – de exemplu indexarea nivelurilor minime ale accizei – pentru că nu dorim introducerea unui mecanism adițional, pe lângă cel deja existent la nivel național. România va sprijini continuarea discuțiilor sub președinția Poloniei pentru a ajunge la un acord”, a menționat Boloș.
Amintim că deficitul bugetar, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului român, a depășit 100 de miliarde de lei și a urcat la 6,19% din Produsul Intern Brut (PIB), după primele 10 luni ale acestui an. Spre comparație, după primele nouă luni, deficitul era 96,24 miliarde lei, respectiv 5,44% din PIB. Totodată, anul trecut, după 10 luni, deficitul bugetar era de 62,81 miliarde lei, respectiv 3,91% din PIB.
La începutul anului, Guvernul a prognozat în buget un deficit de 5% din PIB pentru anul 2024, în ciuda estimărilor mai pesimiste ale economiștilor. Ulterior, la rectificarea bugetară din septembrie, a fost nevoit să îl rectifice la 6,94% din PIB, în urma unor cheltuileli mai mari cu salariile și pensiile, dar și cu investițiile.