Decizia UE de a-și suspenda regulile privind deficitul și datoria pentru încă un an nu este o scuză pentru statele membre pentru a persista în politici de cheltuieli mai laxe, a declarat ministrul de finanțe al Germaniei, Christian Lindner, într-un apel pentru mai multă disciplină fiscală, scrie Financial Times.
„Faptul că statele membre sunt acum capabile să se abată de la Pactul de Stabilitate și Creștere nu înseamnă că de fapt ar trebui să facă asta”, a spus Lindner pentru FT.
Pactul de Stabilitate și Creștere, care stabilește regulile fiscale ale UE, a fost suspendat la începutul pandemiei de Covid-19, pe măsură ce producția economică din Europa s-a prăbușit.
Comisia Europeană se aștepta să reimpună regulile la începutul anului viitor, pe măsură ce avea loc redresarea economică post-pandemie. Dar războiul din Ucraina și creșterea ulterioară a prețurilor energiei au determinat Bruxelles-ul să prelungească suspendarea cu încă un an.
Lindner a sugerat că țările membre UE ar trebui să ia aminte la ce face Germania.
„Nu vom profita de clauza generală de salvare [dar] vom reveni la frâna datoriei noastre naționale, care este ancorată în constituția noastră”, a spus el, referindu-se la plafonul strict de deficite al Germaniei.
Pactul, care urmărește să țină sub control împrumuturile statelor membre, prevede că datoria publică nu trebuie să depășească 60% din produsul intern brut, iar deficitele bugetare să nu depășească 3%.
Unele state membre pledează pentru reformă, spunând că anumite tipuri de cheltuieli guvernamentale strategice – cum ar fi investițiile în apărare sau atenuarea schimbărilor climatice – ar trebui să beneficieze de un tratament preferențial.
Dar Lindner a spus clar că se opune acestui lucru și a avertizat împotriva tratării suspendării ca pe o oportunitate de a regândi întregul regulament al UE. „Decizia de a prelungi clauza de salvare nu ar trebui să fie privită ca un precedent sau un preludiu al reformei regulilor fiscale”, a spus el.
El a recunoscut că există spațiu pentru „mai multă flexibilitate” în modul în care sunt aplicate regulile, dar a insistat că UE are nevoie de „o cale fiabilă pe termen lung către reducerea datoriei de stat… În ceea ce privește scopul nostru final, ar trebui să devenim mai duri, nu mai blânzi”.
Cu inflația în creștere în grupul de economii lider G7 , Lindner a susținut că este nevoie de acțiuni rapide pentru a reveni la stabilitatea macroeconomică și la ceea ce el a descris drept o „poziție fiscală neutră”.
„Există un pericol real de stagflație”, a spus el. „De aceea trebuie să acționăm urgent.”
Lindner, liderul democraților liberi liberali și pro-business, are reputația de șoim fiscal, deși unul cu simpatii puternice pro-europene. El este un susținător înfocat al revenirii la frâna datoriilor cât mai repede posibil.
El a avertizat adesea că unele țări din Europa au acumulat prea multe datorii în timpul crizei Covid-19 și trebuie acum să depună eforturi pentru a-și repara finanțele publice, mai ales pe fondul creșterii inflației în zona euro.
„Dacă aruncați o privire asupra datelor, vedeți că trebuie să oprim politicile noastre fiscale expansive și să încetăm să intervenim în economia de piață cu aceste programe mari de cheltuieli de stat”, a spus el. „Trebuie să ne reducem deficitele bugetare și… să trimitem semnale pe partea ofertei pentru o creștere mai mare.”
Lindner a mai spus că se opune ca UE să atragă noi datorii pentru a acoperi nevoile de finanțare ale Ucrainei, în sensul Fondului UE Next Generation de 800 de miliarde de euro, care a fost conceput pentru a ajuta statele membre să se redreseze după criza economică provocată de pandemie.
„A fost o decizie unică”, a spus el. „Germania nu sprijină ideea de a repeta emisiunea comună de datorii”.
El a făcut o distincție între apelurile pentru o nouă rundă de împrumuturi comune și ajutorul financiar de 9 miliarde de euro pe care UE îl discută pentru Ucraina, descriindu-l ca pe „un instrument diferit pe care l-am folosit în trecut, bazat pe garanții naționale care sunt apoi folosite pentru a sprijini în comun țările terțe”.
Lindner a abordat, de asemenea, o propunere conform căreia capitalele UE ar trebui să ia în considerare confiscarea rezervelor valutare înghețate ale Rusiei pentru a acoperi costurile reconstrucției Ucrainei după război, care a fost prezentată la începutul acestei luni de Josep Borrell, înaltul reprezentant al UE pentru politica externă.
El a spus că Germania este „deschisă” la această idee, dar „mai trebuie să ne dăm seama de problemele juridice și de consecințele pentru ordinea internațională bazată pe reguli”.
Lindner a spus însă că este împotriva confiscării bunurilor private ale oligarhilor ruși. „Țările bazate pe statul de drept garantează proprietatea privată”, a spus el. „Obstacolele pentru confiscare sunt foarte mari.”
El a propus ca actori privați, cum ar fi oligarhii, să fie convinși să „contribuie la despăgubiri pentru Ucraina, în mod voluntar”. „Ar trebui să existe o discuție politică despre asta… din care aș dori să fac parte”, a spus el.