sursa foto: Info Sud-Est
Proiectul european PRIMUS, care va asigura navigabilitatea pe Braţul Sulina 24 de ore din 24, va creşte tranzitul de cereale spre 4 milioane de tone pe lună, a afirmat, vineri, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu, într-o conferinţă de presă organizată cu ocazia verificării stadiului lucrărilor pe Lotul 2 al obiectivului de investiţii rutiere Autostrada A0 Nord, transmite Agerpres.
“Până acum, majoritatea cerealelor din Ucraina s-au exportat prin România şi ştiţi acest lucru. Pot să vă spun că, de la începutul anului, cum am văzut în ultima statistică în urmă cu câteva zile, prin România au tranzitat aproximativ 25 de milioane de tone de cereale. Vorbesc doar de cereale. În ultima lună chiar s-a ajuns, în octombrie, undeva la 3 milioane pe lună, ceea ce e un lucru bun. Faptul că undeva la sfârşitul acestei luni, începutul lunii decembrie, probabil se va finaliza şi acel proiect european PRIMUS care va asigura navigabilitatea pe Braţul Sulina 24 de ore din 24, va duce iarăşi la o creştere a acestui tranzit. Noi continuăm să ne facem treaba, să sporim această capacitate de tranzit. Gândiţi-vă că, în urmă cu un an şi ceva, vorbeam de un milion de tone pe lună, iar acum suntem la aproape 3 milioane de tone. În momentul în care va intra în vigoare PRIMUS, o să ajungem în mod sigur spre patru milioane de tone, care va asigura necesarul pe care Ucraina l-a cerut. Acolo trebuie să ajungem, undeva la patru milioane. Avem întâlniri constante şi cu colegii din Ucraina, şi cu cei din Republica Moldova, şi cu Uniunea Europeană. E acel grup şi cu reprezentanţii Statelor Unite şi lucrurile sunt în direcţia corectă”, a subliniat Grindeanu.
La data de 12 mai 2022, Comisia Europeană a comunicat către Parlamentul European un Plan de acţiuni pentru facilitarea exporturilor agricole din Ucraina şi a comerţului cu Uniunea Europeană. Acesta identifică mai multe puncte de blocaj a exporturilor din Ucraina, printre care şi transporturile pe Dunăre, şi prezintă mai multe acţiuni pe care Comisia Europeană le întreprinde pentru depăşirea acestor blocaje.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
În acest context, se află în derulate la nivelul Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ RA Galaţi) proiectul de investiţii “Creşterea capacităţii de trafic a Canalului Sulina” – acronim PRIMUS, a cărui valoare totală (cu TVA) este de 87,010 milioane de lei (17,580 milioane de euro).
Finanţarea este asigurată prin Programului Operaţional Infrastructură Mare şi beneficiază de 85% finanţare UE şi 15% din bugetul de stat, iar termenul-limită de realizare este 31 decembrie 2023.
Potrivit fişei de prezentare a proiectului, una dintre cele mai importante măsuri vizează îmbunătăţirea conectivităţii şi navigabilităţii coridorului Rin – Dunăre pentru un trafic mai eficient printr-o coordonare mai amplă între autorităţile fluviale din Uniunea Europeană, Ucraina şi Moldova. Planul de acţiuni se referă inclusiv la creşterea capacităţii infrastructurii noilor coridoare de export, Comisia Europeană oferind suport autorităţile naţionale în privinţa finanţărilor disponibile şi procedurilor de achiziţii publice ce pot contribui la reconstruirea sau îmbunătăţirea infrastructurii în situaţiile în care intervenţii punctuale pot produce rezultate scontate în cel mai scurt timp posibil.
Printre obiectivele ce revin României pentru facilitarea exporturilor de bunuri dinspre Ucraina şi Republica Moldova se regăseşte creşterea capacităţii de tranzit a navelor pe Canalul Sulina prin aplicarea unor măsuri care să conducă la folosirea eficientă a infrastructurii existente şi creşterea siguranţei navigaţiei.
În prezent, traficul de nave pe Canalul Sulina se desfăşoară doar pe timpul zilei (circa 12 ore/zi pe timpul verii şi se reduce până la 8 ore/zi în perioada de iarnă), în acest fel reducându-se capacitatea de tranzit a Canalului Sulina pentru un număr mai mare de 8 nave/ zi. De asemenea, traficul este influenţat de condiţiile meteorologice (vânt, ceaţă etc.), care în anumite situaţii, pot conduce la închiderea navigaţiei.
Datele MTI arată că, dacă în perioada 2019-2021, numărul mediu lunar al navelor intrate şi ieşite prin Braţul Sulina era de 155, după invadarea Ucrainei de către Rusia, prin eforturile cumulate ale ministerului de resort şi AFDJ RA Galaţi, numărul maxim de nave intrate şi ieşite prin aceeaşi zonă, într-o lună, a fost de 476, dintre care 186 nave intrate şi 290 nave ieşite (înregistrat în luna mai 2023).
În perioada 1 martie 2022 – 31 mai 2023, numărul total al navelor intrate şi ieşite pe la Sulina a fost de 5.102.