Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Cătălin Drulă, a afirmat, miercuri, că în anul 2024 se va putea circula pe întregul inel sudic al Autostrăzii de Centură Bucureşti-Sud (A0 Sud).
„Lotul 2 (al Autostrăzii A0, n.r.) este început anul trecut. Lotul 1 are autorizaţie doar din februarie. Principala problemă este accesul la sursele de materiale, acele balastiere. Sunt nişte avize care încă aşteaptă alte autorităţi ale statului. În rest, sunt ridicate structurile, se lucrează la picioarele de pod. Ritmul la care trebuie să ajungă şantierul trebuie să crească. Nu avem o problemă acum, dar ar putea deveni o problemă dacă nu creşte. Din discuţiile pe care le-am avut cu constructorul şi din experienţa mea, principalul factor limitator este accesul la aceste surse de materiale. Sperăm să se rezolve în zile, poate maximum săptămâni, şi să crească ritmul pe aceste şantiere. Dumnealor şi-a asumat un termen de livrare pentru o parte din Lotul 2 la sfârşitul anului viitor. Important e să punem seminţele şi să culegem roadele la finalul anului viitor. Se va putea circula complet pe Lotul 2, la finele anului 2020. Lotul 1 a început abia acum două luni. În 2023, semi-inelul sudic va fi complet, iar în 2024 pe întregul inel”, a menţionat Drulă, într-o vizită de lucru pe şantierul Autostrăzii de Centură A 0 Bucureşti Sud.
Prezent la același eveniment, vicepremierul Dan Barna a anunțat că Executivul lucrează la un act normativ pentru modificarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, prin care să fie reduse termenele din licitaţii şi contestaţiile care amână semnarea contractelor.
Dan Barna a spus că la nivelul Executivului s-a format un grup de lucru care va prezenta în câteva săptămâni propunerile pentru a rezolva problema contestaţiilor pe care le-a denumit „un sport naţional”.
„Avem un grup de lucru pentru a elabora un act normativ prin care ne propunem să reducem aceste termene şi să găsim variantele legale şi permise de legislaţia Uniunii Europene pentru ca acest sport naţional, din păcate în România, al contestaţiilor să nu mai blocheze proiecte. S-au pierdut ani de zile pe procese care, în final nu au generat nimic. Nu e o comisie abstractă…săptămâna viitoare ar trebui să avem propunerile. Priorităţile sunt legate de termene, de condiţiile şi de efectele pe care o contestaţie le are asupra unei licitaţii”, a spus Dan Barna, care a menţionat că va prezenta mai multe date concrete ce urmează să fie incluse în actul normativ.
Anterior, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă explicase situaţia proiectului Autostrăzii A0 Centura Bucureşti Nord, unde semnarea contractelor de proiectare şi execuţie pe două din cele patru loturi (n.r. loturile 1 şi 3 cu turcii de la Nurol) este întârziată din cauza contestaţiilor.
Ultima modificarea a legii achiziţiilor publice s-a făcut, efectiv, în urmă cu două săptămâni, atunci când în Monitorul Oficial a fost publicată lista cu ţările care pot participa la licitaţiile din România, iar China nu este inclusă pe această listă. Constructori din China au depus deja candidaturi sau oferte pentru loturi din Autostrăzile A 1 Sibiu – Piteşti, Autostrada Transilvania – segmentul cu Tunelul Meseş, Drumul Expres Craiova – Piteşti sau pentru prima secţiune a Magistralei de Metrou M 6 spre Aeroportul Otopeni.
În prezent, legea achiziţiilor publice dă posibilitatea autorităţilor publice să semneze contractele şi după decizia CNSC- Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor fără a mai aştepta contestaţia la Curtea de Apel Bucureşti, dar cu riscul unor decizii de „întoarcere” a rezultatului în justiţie, ceea ce înseamnă că antreprenorul trebuie să îşi asume eventualele pierderi. (Un astfel de caz a fost decizia CAB care a admis o contestaţie după semnarea contractului cu UMB pentru lotul 4 al Drumului Expres Craiova – Piteşti).
Rezolvarea problemei contestaţiilor devine şi mai urgentă în contextul investiţiilor propuse pentru Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – PNRR, ministrul Cătălin Drulă anunţând astăzi, pe şantierul Autostrăzii A0, că proiectele de autostradă vor avea o alocare cuprinsă între 3 şi 4 miliarde de euro.