Modelul industrial ceh este zdruncinat de criza energetică

Redacția ian. 4, 2023 0 comentarii
Praga, Cehia

Foarte dependentă de sectorul auto, de energia ieftină și de Germania, economia cehă va experimenta cea mai bruscă încetinire în 2023 din Europa de Est, scrie Le Monde, potrivit Rador.

Un duș rece. Oficial, decizia este doar amânată, dar ar fi fost oportun să lumineze perspectivele sumbre ale economiei cehe pentru lunile următoare. Vineri, 9 decembrie, grupul Volkswagen a anunțat că, din cauza incertitudinilor economice, nu va desemna imediat locația următoarei sale gigafabrici de baterii electrice, planificată a fi deschisă în Europa de Est.

Guvernul ceh se luptă de luni de zile pentru ca Plzen, oraș situat estul țării, să fie preferat concurenților maghiari, slovaci și polonezi. „Dacă există opțiunea de a construi o fabrică de baterii în Europa, unde electricitatea costă 15 cenți per kilowatt oră, în timp în China sau America costă 2 sau 3 cenți, nu suntem în măsură să spunem că vom face această alegere din solidaritate /cu Europa/”, a spus răspicat Thomas Schäfer, liderul grupului Volkswagen, în acest proces.

Pentru Cehia, miza este colosală: „Această gigafabrică este decisivă pentru viitorul industriei noastre auto și, mai presus de toate, pentru capacitatea ei de a trece la electricitate”, rezumă Jiri Dvorak, specialist la Grant Thornton, din Praga. Și, prin extensie, pentru întreaga țară: numai industria auto reprezintă 10% din produsul intern brut (PIB), 8% din locuri de muncă și 25% din exporturi.

„Industrii electrointensive”

Întregul sector industrial, foarte dependent de Germania, care absoarbe o treime din producție, reprezintă aproape 30% din PIB – cel mai înalt nivel din Europa. „Cu toate acestea, industria a fost tratată deosebit de prost de la izbucnirea pandemiei de Covid-19” la începutul anului 2020, explică Grzegorz Sielewicz, specialist regional la Coface. Penalizată de colapsul cererii și de încetinirea din Germania, industria s-a confruntat, în acest proces, cu o penurie de semiconductori, împiedicând reluarea producției în 2021. „Modelul Volkswagen pe care l-am comandat în octombrie 2021 nu va ajunge până în aprilie 2023, vă puteți imagina?“, explică Jiri Dvorak.

Și, deloc surprinzător, criza energetică a înrăutățit situația. Înainte de invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, țara era dependentă în proporție de 52,5% de combustibilii fosili – cărbune, petrol și gaze importate în mare parte din Rusia – și de 0,8% de energia nucleară, datorită celor două centrale electrice ale Cehiei, și doar de 6,7% de surse regenerabile.

În noiembrie, inflația a crescut la 17,2%, inclusiv 34,3% pentru gaze, energie și combustibili fosili, potrivit Eurostat. „Pentru industriile noastre electrointensive, cum ar fi metalurgia și produsele chimice, șocul este brutal”, observă Oldrich Sklenar, cercetător la Asociația pentru Afaceri Internaționale, un centru de cercetare independent cu sediul la Praga.

Guvernul a reacționat inițial lent, apoi a introdus, în noiembrie 2022, un plafon la prețurile la gaze și energie electrică pentru gospodării și IMM-uri. Măsura extinsă a fost extinsă treptat la companiile mari.

De asemenea, Praga prevede construirea unui nou reactor nuclear în cadrul centralei electrice Dukovany (Westinghouse, EDF și KHNP au depus o ofertă), pentru a-și reduce dependența de hidrocarburi. „Dar plafonul nu va fi suficient pentru a limita efectele creșterilor de preț deja înregistrate”, avertizează Nicholas Farr, specialist la Capital Economics. „Datorită ponderii industriei, economia cehă va fi cea care va experimenta cea mai puternică frână din Europa de Est”, adaugă Frantisek Taborsky, expert la ING.

„Suntem la un punct de cotitură”

De fapt, Comisia Europeană se așteaptă la o creștere de doar 0,1% în 2023 – mai puțin decât în Slovacia (0,5%), decât în Polonia (0,7%) și decât media europeană (0,3%). Activitatea va fi redusă în mare măsură și în Germania, care ar urma să intre în recesiune în 2023 (−0,6%). Asta în timp ce Republica Cehă încă nu a revenit la nivelul său de PIB dinainte de pandemie. „Dincolo de criză, putem spune că este pus în discuție chiar modelul economic al țării”, se teme David Marek, economist șef la Deloitte Consulting, la Praga.

„Suntem la un moment de cotitură: industria nu se va mai putea baza pe energie ieftină, așa cum a făcut-o în ultimii patruzeci de ani”, adaugă Pavel Sobisek, economist la UniCredit din Praga. Cu toate acestea, țara beneficiază de baze solide și de o tradiție industrială de lungă durată. Boemia a fost plămânul producției Imperiului Austro-Ungar – Skoda Auto, nava amiral a industriei auto cehe achiziționată de Volkswagen în 1991, a fost creată în 1895 – iar Cehoslovacia a fost una dintre primele puteri industriale din Europa la proclamarea independenței sale, în 1918.

După perioada comunistă și colectivizarea mijloacelor de producție, țara a reușit să-și modernizeze fabricile prin oientarea către Occident. „Acum industria trebuie să treacă la un nivel superior și, de asemenea, trebuie să ne diversificăm serviciile”, spune David Marek. Skoda Auto se pregătește serios: „Vom crește ponderea vehiculelor electrice la 70% din producție în 2030, cu investiții de aproape 5,6 miliarde de euro în următorii cinci ani”, detaliază grupul.

Dar țara se va confrunta cu un alt obstacol descurajator: deficitul amețitor de forță de muncă. În ciuda încetinirii economice, rata șomajului a fost de… doar 2,1% în octombrie, potrivit Eurostat. „Companiile se chinuiesc să recruteze toate tipurile de angajați, calificați sau nu, iar acesta este un adevărat obstacol în calea inovației”, conchide David Marek.

Sursa foto: Pexels / jeshootscom

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *